Proiectul de la Turceni are ca obiectiv realizarea unei capacități de 475 MW, fiind dezvoltat de Complexul Energetic Oltenia în colaborare cu Tinmar Energy, parte a planului de restructurare și decarbonare a companiei.
Conform informațiilor disponibile pe Profit.ro, procedura de achiziție inițiată pentru acest proiect a primit o singură ofertă.
În același timp, proiectul de la Ișalnița, care preconizează o capacitate de 850 MW, se află într-un impas, având în vedere că procedura de achiziție a fost anulată de două ori, fără rezultate concludente.
Datele-cheie ale investiției
Investiția de la Turceni este gestionată prin intermediul societății de proiect CCCG Turceni SA, constituită special pentru implementarea noii capacități. Contractul scos la licitație este de tip „la cheie” și cuprinde proiectarea, achiziția echipamentelor, execuția lucrărilor, punerea în funcțiune, precum și servicii de mentenanță pe termen lung pentru echipamentele principale.
Valoarea estimată a contractului depășește 525 milioane de euro, iar durata totală a acestuia este de 16 ani, dintre care aproximativ trei ani sunt alocați construcției efective.
Singura ofertă depusă provine de la o companie românească de construcții, care colaborează cu compania chineză de stat Dongfang Electric International Corporation, cunoscută pentru producția de echipamente energetice și construcția de centrale electrice.
Termenele de închidere au fost extinse
Întârzierile în realizarea noilor capacități pe gaze și surse regenerabile au determinat autoritățile române să negocieze cu Comisia Europeană amânarea închiderii unor unități pe cărbune. România a obținut astfel aprobarea Bruxelles-ului pentru menținerea în funcțiune a două unități până în august 2026 și a altor trei până la sfârșitul anului 2029.
Fără această amânare, s-ar fi putut produce dezechilibre semnificative în sistemul energetic, inclusiv posibile pene de curent, creșteri ale prețurilor la energie și probleme de securitate a aprovizionării, în special în sezonul rece. De asemenea, România ar fi fost nevoită să returneze aproximativ 1,8 miliarde de euro.
Poziția Consiliului de Supraveghere
Victor Banța, administrator neexecutiv în Consiliul de Supraveghere al CEO, a subliniat necesitatea analizării cu maximă atenție a situației proiectelor, având în vedere responsabilitățile companiei față de statul român și finanțatorii europeni.
„În calitate de administrator neexecutiv în cadrul Consiliului de Supraveghere al CEO, consider că evoluțiile proiectelor de centrale pe gaze de la Turceni și Ișalnița, dezvoltate de Complexul Energetic Oltenia, trebuie analizate cu maximă rigoare, prin prisma riscurilor asumate de companie și a obligațiilor față de statul român și finanțatorii europeni”.
Piața proiectelor mari
Victor Banța a afirmat că dificultățile întâmpinate la Turceni și Ișalnița sunt cauzate de factori structurali ai pieței, nu de situații punctuale.
„Existența unei singure oferte la Turceni și anularea, pentru a doua oară, a procedurii de achiziție pentru Ișalnița nu reprezintă situații izolate, ci reflectă condiții de piață dificile pentru proiecte energetice de mare anvergură, caracterizate prin creșteri de costuri, constrângeri financiare și volatilitate în lanțurile de aprovizionare”.
Structura contractelor
Reprezentantul Consiliului de Supraveghere a explicat structura contractuală a investițiilor și implicațiile acesteia asupra riscurilor asumate de companie.
„Proiectele sunt structurate pe contracte de tip EPC (Engineering, Procurement and Construction), prin care antreprenorul își asumă integral proiectarea, achiziția, execuția și punerea în funcțiune a obiectivelor, cu responsabilitate asupra termenelor, costurilor și parametrilor de performanță. Complementar, acestea includ LTSA (Long-Term Service Agreement), acorduri de mentenanță pe termen lung pentru echipamentele principale, menite să asigure disponibilitatea și performanța tehnică în exploatare, dar care implică angajamente contractuale de durată”.
Rolul Consiliului de Supraveghere în implementare
Victor Banța a făcut o distincție clară între opțiunea strategică de tranziție energetică, aprobată la nivel european, și responsabilitatea Consiliului de Supraveghere privind implementarea acesteia.
„Rolul Consiliului de Supraveghere nu este de a pune în discuție opțiunea strategică de înlocuire a capacităților pe lignit cu unități pe gaze naturale, asumată prin planul de restructurare aprobat la nivel european, ci de a se asigura că implementarea se face cu un control strict al riscurilor tehnice, financiare și contractuale, în condițiile reale ale pieței”.
Ce soluții sunt analizate
Referitor la proiectul de la Ișalnița, Banța a menționat că sunt luate în considerare soluții alternative pentru relansarea procedurii.
„Pentru proiectul de la Ișalnița, Consiliul analizează inclusiv opțiuni de structurare alternativă a achiziției care ar permite o alocare mai echilibrată a riscurilor, creșterea atractivității și o flexibilitate mai bună în implementare, cu respectarea cadrului de finanțare european și a obiectivelor asumate de companie”.
Fără riscuri suplimentare
Banța a subliniat că sprijinul Consiliului de Supraveghere pentru aceste investiții depinde de gestionarea riscurilor legate de costuri, termene și funcționarea în siguranță a sistemului energetic.
„Susținem continuarea proiectelor în măsura în care acestea pot fi implementate fără a genera vulnerabilități suplimentare pentru companie și pentru Sistemul Electroenergetic Național, în condiții de disciplină contractuală, transparență și responsabilitate față de interesul public”.
Pentru a asigura stabilitatea alimentării cu energie electrică și o tranziție controlată din punct de vedere social, obiectivul autorităților rămâne finalizarea și punerea în funcțiune a centralelor pe gaze de la Turceni și Ișalnița până în 2029, în paralel cu menținerea temporară a unor capacități pe cărbune.
