Ministerul Energiei a propus, conform unui proiect de OUG publicat și salvat de reporterul Mediafax înainte de a fi retras de pe site, ca furnizorii și traderii de energie electrică să fie obligați să aplice adaosuri comerciale în limitele maxime stabilite de stat, începând cu 1 aprilie. Această dată coincide cu expirarea actualei scheme de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale, precum și cu terminarea mecanismului de acordare a tichetului de 50 de lei lunar pentru factura la energie a românilor cu venituri mici, care va fi prelungit cu un alt cadru de implementare până la finalul anului, extins până la 31 martie 2027.
Proiectul de OUG, detaliat pe șase pagini, și nota de fundamentare au fost publicate și descărcate de reporterul Mediafax pe site-ul Ministerului Energiei, miercuri seara, în contextul declarațiilor premierului Ilie Bolojan privind viitorul plafonării.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul intenționează să iasă treptat din schema de plafonare și compensare a prețului la gaze, care expiră oficial pe 31 martie, menținând în același timp o formă de susținere a consumatorilor casnici prin introducerea unui „preț administrat” până în 2027. Un argument adus de șeful Executivului este că anul respectiv este așteptat să aducă resurse suplimentare de gaze, odată cu începerea producției din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, ceea ce ar putea conduce la o scădere a prețurilor.
Conform declarațiilor premierului de miercuri seara, această măsură implică reglementarea prețului pentru consumatorii casnici pe întregul lanț, de la producător la transportator, distribuitor și furnizor, iar prețul va rămâne constant pe parcursul anului, fără modificări până în primăvara anului următor.
„Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii casnici și pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice. Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon, dar, conform datelor de astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziționează gaze la prețuri sub plafon. Astfel, protejăm populația, evităm cheltuieli de la bugetul de stat și eliminăm problemele din anii anteriori, când schemele de plafonare au permis furnizorilor și traderilor să deruleze operațiuni care au dus la creșterea prețului, iar statul a trebuit să plătească diferențele de preț, cu restanțe care persistă și în prezent”, a subliniat premierul.
Proiectul retras nu face referire explicită la producători, dar include și piața energiei electrice. Conform acestuia, se intenționează impunerea unui adaos comercial de 3% pentru activitățile de comercializare en-gros și de 5% pentru activitățile de furnizare către consumatorii finali, pentru o durată de 12 luni.
Nota de fundamentare, de asemenea retrasă, arată că proiectul este inițiat de Ministerul Energiei pentru a asigura funcționarea corectă a pieței energiei electrice și a gazelor naturale, protejând consumatorii finali și limitând distorsiunile generate de practicile comerciale nejustificate în lanțul de comercializare și furnizare.
„Inițiativa se bazează pe evoluțiile recente ale celor două piețe, care au evidențiat creșteri semnificative și persistente ale prețurilor finale, necorelate proporțional cu structura și costurile de producție. Pe piața energiei electrice, prețul mediu ponderat de furnizare a crescut de la aproximativ 482 lei/MWh în perioada mai-octombrie 2020 la circa 922 lei/MWh în perioada corespunzătoare din 2025, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 91%”, se menționează în document.
Pe piața gazelor naturale, prețul mediu de vânzare către clienții finali a crescut de la aproximativ 97 lei/MWh în perioada mai-octombrie 2020 la peste 196 lei/MWh în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de peste 100%, în condițiile menținerii unei structuri relatively stabile a producției interne.
„Proiectul urmărește corectarea disfuncționalităților structurale, manifestate prin extinderea necontrolată a marjelor comerciale practicate de furnizori, care au contribuit semnificativ la creșterea prețurilor finale suportate de consumatori, fără o corelare proporțională cu evoluția costurilor reale din sectorul energetic”, se precizează în nota de fundamentare.
Inițiatorii susțin că măsura nu este discriminatorie, nu presupune costuri pentru buget, nu poate fi considerată ajutor de stat și nu afectează principiile economiei de piață.
„Intervenția vizează exclusiv componenta comercială a prețului final, respectiv marjele practicate în activitățile de comercializare și furnizare, cu scopul restabilirii unei corelări echilibrate între prețurile finale și costurile reale din sector. Limitarea adaosurilor comerciale excesive urmărește creșterea transparenței în formarea prețurilor, reducerea presiunii asupra consumatorilor finali și diminuarea necesității intervențiilor bugetare de tip plafonare și compensare”, se arată în document.
Nota de fundamentare prevede că acest proiect trebuie avizat de Consiliul Legislativ, iar avizul se solicită de la Secretariatul General al Guvernului, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliul Economic și Social, Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi, precum și de la Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei.
De menționat că statul are de decontat restanțe de aproximativ 9 miliarde de lei în contul plafonării, iar oficialii promit includerea în bugetul acestui an a unei linii de alocare de 6 miliarde de lei.
Statul român, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), trebuie să verifice și, dacă nu sunt inadvertențe, să valideze peste 9,5 miliarde de lei, sumă pe care furnizorii de energie electrică și gaze naturale au suportat-o în contul schemelor recente de plafonare și compensare a prețurilor, care trebuie să le-o deconteze.
Din cele 6 miliarde de lei discutate, 4 miliarde vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la ANRE pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei vor fi solicitate Ministerului Energiei, pentru clienții noncasnici.
Propunerile de alocări bugetare sunt în prezent discutate la nivel instituțional și urmează a fi decise în coaliție, estimându-se că bugetul pe 2026 va fi aprobat la finalul lunii februarie.
Proiectul integral de OUG, înainte de retragerea de pe site, include detalii despre instituirea unui mecanism temporar de limitare a adaosului comercial aplicat energiei electrice și gazelor naturale, având în vedere evoluțiile recente și persistente ale piețelor, caracterizate prin creșteri semnificative ale prețurilor finale suportate de consumatori, care nu reflectă costurile reale de producție, transport și distribuție, fiind influențate de adaosuri comerciale disproporționate.
Se subliniază că aceste practici afectează grav capacitatea de plată a consumatorilor, generează distorsiuni ale mecanismelor concurențiale și amplifică riscul de sărăcie energetică. Menținerea cadrului actual ar conduce la agravarea efectelor economice și sociale negative, cu un impact direct asupra nivelului de trai al populației.
Ordonanța de urgență prevede un mecanism temporar de limitare a adaosului comercial aplicat energiei electrice și gazelor naturale, în scopul protejării consumatorilor și asigurării funcționării corecte a piețelor de energie.
Se preconizează că ordonanța va intra în vigoare de la 1 aprilie 2026 și va fi aplicabilă până la 31 martie 2027. Ministerul Energiei, împreună cu ANRE și alte autorități, va elabora un plan de măsuri pentru identificarea și eliminarea cauzelor structurale care au dus la intervenția asupra marjelor comerciale în activitățile de comercializare și furnizare a energiei electrice și gazelor naturale.
Documentul include detalii despre obligațiile operatorilor economici, limitele adaosurilor comerciale, măsuri de raportare și transparență, precum și sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor.
În concluzie, ordonanța de urgență vizează stabilizarea prețurilor energiei și gazelor naturale, protejând în același timp consumatorii finali, prin limitarea adaosurilor comerciale și asigurarea unui mecanism transparent de operare pe piață.
