Columbia își păstrează statutul de cel mai mare producător mondial de cocaină, generând aproximativ două treimi din oferta globală. De la începutul anului 2014, volumul de cocaină produs a crescut constant, iar din 2022 aproape s-a dublat. Conform datelor ONU, în prezent circulă mai multă cocaină pe piață decât în orice altă perioadă recentă, inclusiv comparativ cu epoca dominată de cartelurile conduse de Pablo Escobar, așa cum relatează Il Post.
Creșterea producției este susținută atât de extinderea suprafețelor cultivate cu coca, cât și de o productivitate mai mare. În 2024, plantațiile au acoperit peste 2.600 de kilometri pătrați, de patru ori mai mult decât în 2012. În aceeași perioadă, producția anuală a crescut de nouă ori, depășind 3.000 de tone.
Noile soiuri de coca sunt mai rezistente și mai productive, iar densitatea culturilor a crescut semnificativ. Acolo unde anterior se cultivau 12.000 de plante pe unitatea de suprafață, acum se pot planta până la 36.000. Aceste progrese tehnice explică de ce producția a crescut mult mai rapid decât suprafața cultivată.
Columbia plantație ilegală
Deși guvernul columbian, inclusiv președintele Gustavo Petro, contestă parțial estimările ONU, alte date susțin amploarea fenomenului. Comparativ cu anul 1990, producția actuală ar putea fi de până la 20 de ori mai mare.
Autoritățile au intensificat acțiunile de combatere a traficului de droguri. În 2024, au fost confiscate aproximativ 900 de tone de cocaină, iar de la începutul mandatului lui Petro, peste 2.700 de tone. Forțele de securitate afirmă că distrug un laborator de procesare la fiecare 40 de minute.
Cu toate acestea, producția crește mai repede decât capacitatea statului de a o controla. Fragmentarea grupărilor criminale complică eliminarea lor, acestea fiind mai mici, mai flexibile și rapid înlocuite atunci când sunt distruse.
Narcotraficul rămâne un subiect delicat în relațiile dintre Columbia și SUA de peste patru decenii. Washingtonul a investit aproximativ 14 miliarde de dolari în asistență militară și logistică, iar Columbia a fost un aliat principal al SUA în America de Sud.
Tensiuni diplomatice cu SUA
Recent, președintele Donald Trump a acuzat guvernul de la Bogotá că nu acționează suficient pentru a stopa producția, în timp ce Petro respinge aceste critici și subliniază recordurile de confiscări. Aceste neînțelegeri pot afecta cooperarea bilaterală într-un moment sensibil.
Între 2010 și 2015, producția a scăzut semnificativ ca urmare a fumigațiilor aeriene cu glifosat. Această metodă a fost interzisă de Curtea Constituțională columbiană în 2015, din cauza riscurilor asupra sănătății și mediului.
Eradicarea manuală s-a dovedit a fi periculoasă și ineficientă, lucrătorii fiind adesea atacați de grupări armate. Guvernul lui Petro s-a concentrat pe destructurarea rețelelor, cu rezultate mixte. În prezent, se evaluează reluarea fumigațiilor cu ajutorul dronelor, o încercare de a ocoli restricțiile legale actuale.
Columbia, procesare cocaină
Un alt indicator îngrijorător este numărul membrilor grupărilor armate ilegale. În iulie 2025, autoritățile estimau aproape 22.000 de membri, cu 45% mai mult decât în 2022 și de aproape trei ori mai mult decât în 2018. Aceasta indică un eșec parțial al programului „Paz Total”, strategia lui Petro de reconciliere națională.
Deși nu mai există carteluri mari precum cele din anii ’90, rețelele actuale sunt mai numeroase, dispersate și greu de controlat. Fiecare rețea se ocupă de o etapă specifică: cultivare, procesare, transport sau protecția rutelor.
Controlul zonelor-cheie pentru coca generează conflicte armate locale, cum ar fi cele din regiunea Catatumbo, unde grupări disidente ale FARC se confruntă cu Armata de Eliberare Națională. Pentru aceste grupuri, cocaina rămâne principala sursă de finanțare.
