Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a declarat vineri, la finalul reuniunilor de primăvară ale FMI desfășurate la Washington, că situația din Orientul Mijlociu continuă să reprezinte o „amenințare serioasă” pentru economia globală, chiar și în cazul în care conflictul s-ar încheia imediat.
Contextul actual al economiei globale
Georgieva a subliniat că mai multe state ar putea necesita asistență suplimentară din partea creditorilor oficiali, în cazul în care condițiile economice se vor deteriora. Potrivit publicației Financial Times, cele mai multe dintre aceste țări se află în Africa. Între cinci și opt dintre acestea participă la programele FMI și ar putea necesita „suplimentare” în sprijinul financiar.
Impactul crizei energetice asupra economiilor emergente
Adam Posen, președintele Peterson Institute, a avertizat cu privire la un „triplu șoc” care afectează importatorii de energie cu venituri mici și medii. Acest șoc este constituit din creșterea prețurilor la energie, alimente și îngrășăminte, în contextul unui dolar mai puternic. Posen a adăugat că „durerea va fi cu adevărat mult mai mare în țările în curs de dezvoltare decât în țările cu venituri ridicate”.
Avertismentele oficialilor subliniază efectele pe termen lung ale unei crize care va avea un impact semnificativ asupra producției și va menține prețurile petrolului și gazelor la un nivel ridicat. Georgieva a evidențiat presiunile asupra țărilor mai sărace, care depind de importuri și au un spațiu fiscal limitat, făcându-le mai vulnerabile la șocuri inflaționiste. „Mă doare că majoritatea țărilor din Africa Subsahariană se află în acest cadran al vulnerabilității”, a declarat ea.
Conform unui raport al FMI, peste o treime dintre țările din Africa Subsahariană se confruntă cu un risc ridicat de supraîndatorare sau se află deja în această situație.
Avertismente din partea Agenției Internaționale pentru Energie
Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a avertizat recent că actuala criză a petrolului și a gazelor naturale este mai gravă decât cele din 1973, 1979 și 2002 la un loc. „Singura soluție reală se află în altă parte: redeschiderea Strâmtorii Ormuz”, a afirmat Birol.
Într-un interviu acordat publicației Le Figaro, el a subliniat că țările în curs de dezvoltare vor suporta cel mai greu impactul creșterii prețurilor la petrol și inflației. „Economia mondială va avea de suferit. Desigur, țările europene se vor confrunta cu dificultăți, la fel și Japonia, Australia și altele. Însă țările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate, din cauza prețurilor ridicate la petrol, gaze, alimente și a inflației în creștere. Creșterea lor economică va fi puternic afectată”, a explicat directorul AIE.
Urmărește newsrecorder.ro pentru analize economice și financiare pe înțelesul tuturor.
