Demersurile ELCEN, cel mai mare producător de energie termică din România și proprietar al centralelor termoelectrice, pentru a readuce CET Sud la capacitate totală sunt în desfășurare și vor dura câteva zile. Adrian Tudora, directorul general adjunct, explică că această situație nu se datorează complexității, ci inerției termice mari. De asemenea, el subliniază că acest incident nu este singular și se încadrează în contextul subfinanțării sistemului.
O nouă avarie a avut loc duminică dimineața la CET Sud, afectând furnizarea apei calde și a căldurii în mai multe zone ale Capitalei, conform anunțului făcut de Termoenergetica. ELCEN a informat că, la ora 6.50, „s-a produs declanșarea cazanului de abur nr 4 în incinta CET București Sud, ca urmare a evoluției fisurării unei țevi aflate sub supraveghere tehnică de câteva zile. Acest incident a condus la oprirea turbinei cu abur nr 4 aferente acestui cazan”.
Conform oficialilor, intervențiile tehnice vor putea fi efectuate doar după răcirea completă a cazanului, ceea ce presupune o durată estimată de indisponibilitate de aproximativ trei zile.
Oficialul ELCEN menționează că avaria se referă, din punct de vedere tehnic, la o țeavă spartă în cazanul de abur nr. 4. „Nu este o problemă spectaculoasă ca natură, însă intervenția nu poate avea loc decât după răcirea completă a cazanului. Este important să se înțeleagă contextul fizic: acest cazan are dimensiunea unui bloc de 8–10 etaje, conține o cantitate mare de zidărie și confecție metalică, iar inerția termică este uriașă. Din acest motiv, procesul de răcire și, implicit, durata avariei sunt de ordinul zilelor, nu al orelor”, a explicat Adrian Tudora.
Un alt aspect important menționat de directorul general adjunct al ELCEN este lipsa rezervelor capabile să preia energia termică produsă de acest grup. „Această vulnerabilitate este și rezultatul unor decizii care nu ne aparțin, din 2025, anume desființarea capacităților de la Titan, care au extins aria deservită de CET Sud și, implicit, au redus flexibilitatea sistemului”, a precizat Adrian Tudora.
Adrian Tudora a reiterat, cu această ocazie, problemele legate de plățile întârziate de TERMOENERGETICA. „Ceea ce se vede astăzi nu este o problemă tehnică izolată și nici un accident singular. Este rezultatul unui sistem subfinanțat, cu instalații vechi, fără rezerve suficiente și fără o disciplină financiară elementară. Siguranța alimentării cu energie termică nu se poate construi fără investiții, fără rezerve și, mai ales, fără plăți făcute la timp. Este important să subliniem că avaria de la CET București Sud nu este cauza problemei, ci efectul unei situații financiare cronice. Am ajuns aici dintr-un motiv esențial: neplata la timp a facturilor către ELCEN de către Termoenergetica”, a declarat Adrian Tudora.
În prezent, ELCEN încasează factura aferentă lunii ianuarie 2025, ceea ce înseamnă că funcționează cu o întârziere de un an în fluxul de numerar. De asemenea, gazele naturale necesare pentru sezonul rece au fost plătite integral din primăvara acestui an, iar gazul suplimentar consumat este plătit anticipat, lunar.
Conform facturilor disponibile pe site-ul companiei, soldul neachitat la data de 29.12.2025, pentru livrările din ianuarie 2025, este de 108.562.746,44 lei.
„Dacă facem un calcul simplu, banii pe care ELCEN îi plătește astăzi pentru gazele din depozite îi recuperează în aproximativ 20 de luni, iar sumele plătite lunar pentru gazul suplimentar – de aproximativ 210 milioane de lei pe lună – sunt recuperate abia după circa 12 luni. În acest interval, compania are cheltuieli care nu pot fi amânate sau evitate, vorbind de aproximativ 110 milioane de euro anual pentru certificatele de CO₂, la care se adaugă costurile mari de reparații curente, generate de faptul că instalațiile funcționează cu mult peste durata de viață pentru care au fost proiectate. Toate acestea se întâmplă fără ca încasările să vină la timp. Astfel, printr-o logică economică elementară, nicio companie nu poate fi viabilă în aceste condiții, indiferent cât de bine este administrată”, a concluzionat Adrian Tudora.
Centrala Termoelectrică București Sud a fost pusă în funcțiune în 1964, în componența Electrocentrale București. Este cea mai mare centrală de acest tip din România și din sud-estul Europei, având o putere electrică instalată de 200 MW și o putere termică instalată de 530 Gcal/h, conform datelor oficiale ale companiei.
Puterea termică și electrică este generată de două turbine cu abur (100 MW fiecare) și trei cazane de abur (420 t/h fiecare). La toate cele trei cazane au fost modernizate instalațiile de ardere, pentru a se încadra în cerințele de mediu.
Energia termică este produsă în regim de vârf cu două cazane cu apă fierbinte, fiecare având o sarcină termică de 100 Gcal/h. Instalațiile de bază și de vârf funcționează pe gaze naturale.
Energia termică este livrată consumatorilor prin intermediul a trei magistrale (exploatate de TERMOENERGETICA): Magistrala I, Magistrala II și Magistrala III.
Energia electrică este livrată în Sistemul Energetic Național prin intermediul transformatoarelor de grup de 125 MVA.
ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din România, având o cotă de 40% din piață, și este principalul furnizor de agent termic pentru sistemul de termoficare din București, cu o cotă de 90%. De asemenea, compania furnizează aproximativ 550.000 de apartamente din Capitală și 5,3% din energia electrică produsă la nivel național.
Ministerul Energiei deține ELCEN, care este proprietar al CET-urilor, în timp ce Termoenergetica este o companie a Primăriei Municipiului București. ELCEN, cu 97,51% din acțiuni deținute de Ministerul Energiei și 2,49% de SNGN Romgaz, este proprietarul celor patru termocentrale din București: CET Vest, CET Sud, CET Grozăvești și CET Progresu, având o putere electrică instalată de 636,25 MW și o putere termică de 4.375,25 Gcal/h.
Termoenergetica, succesoarea RADET, este operatorul regional al serviciului public de alimentare cu energie termică din 1 decembrie 2019 și gestionează sistemul de transport și distribuție, având în exploatare 954,09 km de conducte pentru rețele termice primare și 2.963,3 km pentru rețele termice secundare, precum și peste 1.000 de puncte termice, stații centralizatoare și centrale termice de cvartal.
