Investitorii străini nu pot accesa piața românească fără respectarea anumitor condiții legale, iar acest lucru se aplică și în cazul tranzacției convenite între americanii de la Carlyle și rușii de la Lukoil, care vizează achiziția activelor Lukoil la nivel global, inclusiv în România.
Finalizarea acestui acord nu poate avea loc fără obținerea avizelor necesare conform legislației din statele în care rușii dețin active. Tranzacția globală reprezintă un caz special în analiza autorităților române.
În România, este necesar să se obțină cel puțin două avize obligatorii: unul de la Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD), care poate implica și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), iar celălalt de la Consiliul Concurenței. Acesta din urmă evaluează dacă tranzacția ar putea afecta cota de piață și mediul concurențial, având în vedere că grupul deține deja active în țară. Totodată, Consiliul Concurenței asigură secretariatul CEISD, conform legii.
Mihai Jurca și Bogdan Chirițoiu au confirmat pentru Mediafax că, până în prezent, entitățile pe care le conduc nu au fost informate oficial de potențialul cumpărător și au explicat pașii procedurali necesari pentru avizarea tranzacției, fie că va fi favorabilă sau negativă.
Din perspectiva concurenței, dacă tranzacția depășește impactul național, analiza ar putea fi preluată de Comisia Europeană, a subliniat șeful Consiliului Concurenței, care se afla la Bruxelles joi.
„Consiliul Concurenței nu a fost notificat până în acest moment cu privire la o tranzacție care să implice Lukoil și Carlyle. Având în vedere că ambele companii au cifre de afaceri foarte mari, este posibil ca tranzacția să fie de competența Comisiei Europene. Vom colabora cu autoritățile europene, în cadrul mecanismelor de lucru existente, pentru a evalua impactul operațiunii asupra pieței din România”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Nici Cancelaria Prim-Ministrului nu a primit o notificare oficială din partea Carlyle în legătură cu preluarea activelor Lukoil din România, a menționat Mihai Jurca.
„Nu am primit o notificare în acest sens. Compania va face o solicitare care va fi înaintată CEISD, așa cum se întâmplă și în alte jurisdicții unde Lukoil are active. Avizul este emis de CEISD – CSAT, în funcție de tipul tranzacției, conform legii de organizare a CEISD, care stabilește clar când și cum intervine CSAT: în cazul avizelor condiționate sau de refuz”, a explicat Mihai Jurca.
Acest procedeu a fost observat și în cazul tranzacției prin care grupul ungar MVM a dorit să preia furnizarea de la Energie România, dar CEISD a emis un aviz negativ, care a fost transmis CSAT.
Mihai Jurca a adăugat: „Atunci când vom primi solicitarea, vom începe analiza. Deocamdată nu există, am văzut informații în presa internațională.”
Conform legii, CEISD analizează investițiile notificate de peste 2 milioane de euro, iar decizia privind activele de pe teritoriul național va fi luată de autoritățile române, chiar dacă tranzacția este globală, a confirmat Mihai Jurca pentru Mediafax.
„Comisia judecă sau dispune sancțiuni impuse de către Comisie. Există situații, în special în cazul companiilor sau structurilor din Rusia, în care comisia a impus sancțiuni, iar orice sancțiune impusă trebuie eventual ridicată sau modificată la Comisie. Totuși, nu este cazul aici. Sancțiunile au fost impuse de SUA, iar notificarea pentru orice activitate este responsabilitatea companiei Carlyle pentru fiecare țară sau jurisdicție implicată în tranzacție”, a explicat Mihai Jurca.
Durata procedurii de avizare nu este fixă, iar modificările legislative recente pot contribui la scurtarea termenelor, a adăugat șeful Cancelariei Prim-Ministrului.
„Durata depinde foarte mult de natura solicitării. Dacă se solicită doar achiziția sau o schimbare de proprietar, iar documentele necesare sunt complete, atunci nu ar trebui să dureze mult. Totuși, nu pot comenta în legătură cu concentrarea economică menționată de domnul Chirițoiu. În principiu, dacă se solicită doar schimbarea de proprietate, nu ar trebui să dureze mult”, a declarat Mihai Jurca.
Întrebat despre un termen estimat, demnitarul a sugerat o durată de maximum două luni, în condiții ideale.
„Am implementat recent o serie de modificări legislative pentru a reduce semnificativ timpii de analiză pentru CEISD. Dacă lucrurile sunt simple și documentele sunt complete, nu ar trebui să dureze mai mult de două luni”, a precizat Mihai Jurca.
Un factor important în analiza va fi și expirarea, în octombrie, a licenței de exploatare în perimetrul Trident din Marea Neagră, unde Lukoil deține 78% din acțiuni, restul fiind deținute de Romgaz.
„Evident că da. Depinde, însă, de solicitarea companiei. Achiziția ar putea dura mai mult, dar există o reglementare propusă de ANRM, aprobată anul trecut, care prevede că licența poate fi preluată de Romgaz în aceste situații”, a concluzionat Mihai Jurca.
Este vorba de Ordonanța de Urgență nr. 67/2025, care modifică Legea petrolului nr. 230/2004 și care clarifică modul în care se aplică sancțiunile internaționale în domeniul exploatării resurselor petroliere, protejând astfel interesele României. De asemenea, se clarifică aspectele legale în cazul denunțării unilaterale a acordurilor petroliere cu mai mulți titulari.
De menționat că Carlyle deține în România Black Sea Oil & Gas (BSOG), companie care extrage gaze offshore din Marea Neagră, în perimetrul Midia, un sector cu adâncime mai mică decât cel vecin, Neptun Deep, operat de OMV Petrom, partener egal cu Romgaz în această concesiune.
În ceea ce privește activele Lukoil din România, la sfârșitul lui octombrie, compania a anunțat intenția de a vinde activele sale internaționale „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și filialelor sale de către diverse state”, la scurt timp după ce SUA au inclus Lukoil și Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea activelor reprezintă cea mai semnificativă măsură adoptată de o companie rusă ca reacție la sancțiunile occidentale impuse în contextul războiului din Ucraina, conform Reuters.
Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai extinsă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România se numără printre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
În țară, Lukoil International GmbH controlează integral Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, specializată în producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.
Fabrica din Ploiești are o capacitate de producție de 40.000 de tone pe an și oferă peste 300 de sortimente de lubrifianți, conform . În 2024, compania a raportat un profit net de 1,19 milioane lei, o cifră de afaceri de peste 133 milioane lei, datorii de peste 75 milioane lei și 73 de angajați.
Printre celelalte active semnificative ale Lukoil în România se numără rafinăria Petrotel, mai mult de 300 de benzinării, traderul de gaze Sustainable Energy Supply North SRL, toate acestea fiind controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția. De asemenea, aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, denumită Trident, sunt deținute în parteneriat cu Romgaz prin subsidiara olandeză Lukoil Overseas Atash BV.
LUKOIL ROMANIA SRL, fondată în 1998, are ca activitate principală comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule și a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde lei, o pierdere de peste 145 milioane lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
PETROTEL LUKOIL SA, operatorul rafinăriei Petrotel Ploiești, a raportat în 2023, ultimul an de bilanț, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde lei și un profit de 62,8 milioane lei, având 542 de angajați, cu un administrator de naționalitate bulgară.
Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118,5 milioane lei, fără profit și cu 6 angajați.
