Anunțul a fost făcut de președintele ANAF, Adrian Nica, în cadrul Conferinței Anuale de Fiscalitate EY. Șeful Fiscului a explicat că instituția nu va efectua verificări „la întâmplare” și nici controale pe baza relațiilor de rudenie, ci se va concentra pe discrepanțele evidente dintre averea deținută și veniturile oficial declarate.
„O persoană care își cumpără o casă de 500.000 de euro, ceasuri de 130.000 de euro, face publice aceste achiziții și, în același timp, declară venituri zero, va fi vizată de ANAF”, a declarat Adrian Nica, conform Ziarului Financiar.
Președintele ANAF a respins ideea că Fiscul ar verifica rudele contribuabililor. „ANAF nu controlează pe nimeni pentru că este rudă cu cineva. Avem treabă doar cu persoanele care au proprietăți și cheltuieli nejustificate. Dacă cineva invocă donații sau împrumuturi fictive, aceste situații vor fi analizate”, a adăugat acesta.
Adrian Nica a oferit exemple concrete de practici frecvente identificate de Fisc: achiziții de bunuri de valoare pe numele unor persoane fără venituri sau pe numele unor rude în vârstă, urmate de revânzări rapide, pentru a masca proveniența banilor.
De asemenea, președintele ANAF a subliniat că instituția a identificat zone cu venituri semnificative nedeclarate, inclusiv în mediul online, unde unele persoane obțin sume considerabile fără a plăti taxe. „Avem situații în care se obțin zeci de milioane de lei într-un an și nu se declară nimic. Aceste cazuri sunt deja în analiză și vor fi tratate diferit”, a explicat Adrian Nica.
Conform acestuia, digitalizarea instituției permite acum o identificare mai rapidă a acestor situații, prin corelarea informațiilor fiscale, bancare și a datelor raportate electronic.
Șeful ANAF a subliniat că obiectivul nu este creșterea numărului de controale, ci realizarea unor controale mai bine țintite, bazate pe analiză de risc, pentru a reduce evaziunea și a crește colectarea fără a pune presiune pe contribuabilii corecți.
Adrian Nica a precizat că ANAF nu desfășoară o campanie generală, ci își selectează țintele exclusiv pe baza analizei de risc: „Nu ne propunem să hărțuim contribuabilii de bună credință. Ne interesează acele cazuri unde există diferențe evidente între ce se declară și ce se vede în realitate”.
