Conform UNITER, în urma propunerilor primite de la teatre și de la membrii Senatului UNITER, în data de 23 februarie 2026, au fost anunțate premiile speciale și cele pentru întreaga activitate.
Premiul de Excelență „Ion Caramitru” a fost acordat Teatrului ACT, recunoscut ca fiind primul teatru independent din România și un simbol al valorii și demnității în cultura română timp de peste 25 de ani.
Premiile pentru întreaga activitate au fost decernate astfel:
- Premiul pentru întreaga activitate (actriță): Catrinel Dumitrescu
- Premiul pentru întreaga activitate (actor): Marius Bodochi
- Premiul pentru întreaga activitate (regie): Tompa Gábor
- Premiul pentru întreaga activitate (scenografie): Marie-Jeanne Lecca
- Premiul pentru întreaga activitate (critică și istorie teatrală): Marina Constantinescu
De asemenea, UNITER a adus un omagiu lui Victor Rebengiuc pentru „cariera sa strălucită și longevivă”.
Premii speciale
- Asociația Șerban Ionescu a fost premiată pentru Festivalul de Teatru și Film, ediția a V-a, pentru crearea unui spațiu de creație și identitate culturală în localitatea 2 Mai.
- Teatrul de Artă București a fost onorat pentru rezistență și vocație în cultura independentă, sărbătorind 15 ani de activitate în 2025.
- Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova a fost recunoscut cu ocazia împlinirii a 175 de ani de slujire a culturii românești.
- Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași a sărbătorit 185 de ani de istorie, tradiție și continuitate.
Nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2026
Pentru cea de-a XXXIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost compus din criticii de teatru Oana Borș, Mihai Brezeanu și Iulia Popovici. Spectacolele analizate au avut premiera între 1 ianuarie și 31 decembrie 2025.
Cel mai bun debut
- Maria Elena Morar pentru rolurile din spectacolul „Lalele, păsări și beton”, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu, regia Leta Popescu.
- Larisa Popa pentru regia spectacolului „Acest loc blestemat” de Anamaria Feraru și Ruxandra Simion.
- Ada-Maria Zaharia pentru scenografia spectacolului „Noi, lupii” de Joel Horwood.
Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic
- „1984” de George Orwell, adaptarea și regia Alexandru Unguru.
- „Fereastra care n-avea somn” de Selma Dragoș, adaptarea radiofonică și regia Mihnea Chelaru.
- „heteroSălăjan” de Răzvan Omotă, regia Robert Kocsis.
- „Oedip la Colonos” de Sofocle, regia Gavriil Pinte.
Cea mai bună scenografie
- Gabi Albu pentru „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov.
- Gyopár Bocskai pentru „I am the wind” de Jon Fosse.
- Oana Micu pentru „Livada de vișini” de A.P. Cehov.
- Irina Moscu pentru „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek.
- Beáta V.Sós și Sára Katalin Mihály pentru „Maestrul și Margareta” după Mihail Bulgakov.
Cel mai bun actor în rol secundar
- George Albert Costea pentru rolul Evgheni Konstantinovici Lvov din „Ivanov” de A.P. Cehov.
- Ștefan Iancu pentru rolul Arti din „Club 27” de Cătălina Mihai.
- Sorin Leoveanu pentru rolurile Lady Margaret/Clarence din „Richard al III-lea” de William Shakespeare.
- Csongor Zsolt Nagy pentru rolurile Dinis/Verșinin/Harpagon/Doctorul din „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues.
- Tibor Pálffy pentru rolul Jean din „Rinocerii” de Eugène Ionesco.
Cea mai bună actriță în rol secundar
- Alexandra Caras pentru rolul Mica din „Dealul florilor” de Calița Nantu.
- Blanca Doba pentru rolul Jim Curry din „Omul care aduce ploaia” de Richard Nash.
- Elena Emandi pentru rolurile Izabela, narator și îngerul din „Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu” de Radu Horghidan.
- Ioana Iacob pentru rolul Mariedl din „Șefele” de Werner Schwab.
- Blanka Moldován pentru rolurile Directoarea/Izabel/Olga/Antigona/Berenice din „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues.
Cel mai bun actor în rol principal
- Tudor Chirilă pentru rolul Bérenger din „Rinocerii” de Eugène Ionesco.
- Bence Kónya-Ütő pentru rolul Bérenger din „Rinocerii” de Eugène Ionesco.
- Csaba László pentru rolul Both Karola din „Casa dintre blocuri” de Radu Afrim.
- Nicu Mihoc pentru rolul Edmund Tyrone din „Lungul drum al zilei către noapte” după Eugene O’Neill.
- Marius Turdeanu pentru rolul Gregor din „Metamorfoza” de Franz Kafka.
Cea mai bună actriță în rol principal
- Katalin Berekméri pentru rolul Both Etelka din „Casa dintre blocuri” de Radu Afrim.
- Andreea Boboc pentru rolul Dorra din „Femeia – câmp de luptă” de Matei Vișniec.
- Cătălina Mihai pentru rolul Janis din „Club 27” de Cătălina Mihai.
- Calița Nantu pentru rolurile Nadia, Tov. Ludmila, Aurora din „Arădeanca” de Elise Wilk.
- Alina Petrică pentru rolul Girafa din „Tristețe și bucurie în viața girafelor” de Tiago Rodrigues.
Cea mai bună regie (Premiul „Lucian Pintilie”)
- Radu Afrim pentru „Casa dintre blocuri” de Radu Afrim.
- Radu Apostol pentru „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov.
- László Bocsárdi pentru „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues.
- Catinca Drăgănescu pentru „Macbeth.0” după William Shakespeare.
- Vlad Massaci pentru „Rinocerii” de Eugène Ionesco.
Cel mai bun spectacol
- „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim.
- „Lungul drum al zilei către noapte” după Eugene O’Neill.
- „Metamorfoza” de Franz Kafka.
- „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues.
Cel mai bun critic de teatru (Premiul „George Banu”)
- Raluca Blaga pentru monografia „un regizor: Theodor-Cristian Popescu”.
- Kinga Boros pentru analizele critice despre teatrul din Transilvania.
- Călin Ciobotari pentru volumul „Dramaturgiile alcoolului – Repere dintr-o istorie fluidă a teatrului”.
Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută
- „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov.
- „Lalele, păsări și beton”, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu.
- „Mareșala”, textul și regia Alina Nelega.
- „Nașterea unui dictator” de Csaba Székely.
- „Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu” de Radu Horghidan.
Cel mai bun spectacol de teatru de animație / teatru pentru copii
- „Bekkanko” de Asaya Fujita.
- „Dracula. Despre cum am devenit un monstru”, conceptul, regia și scenografia Dimitros Stamou și Demy Papada.
- „The window”, dramatizarea Robert Copoț, Laurențiu Pleșa, David Zuazola.
Cea mai bună muzică originală și sound design
- Sebastian Androne Nakanishi pentru „Dark Play” de Carlos Murillo.
- Csaba Boros pentru „I am the wind” de Jon Fosse.
- Cristina Juncu pentru „Așteptându-l pe Ulise”.
- Vasile Șirli pentru „Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie”.
- Claudiu Urse pentru „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek.
Cel mai bun video design
- Elena Găgeanu pentru „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov.
- Dan Ionescu și Ciprian Făcăeru pentru „Macbeth.0” după William Shakespeare.
- Bogdan Slăvescu pentru „Dark Play” de Carlos Murillo.
Cel mai bun lighting design
- Costi Baciu pentru „De profundis”, după Oscar Wilde.
- Romeo Groza pentru „I am the wind” de Jon Fosse.
- Nichita Teodorescu pentru „Iarna” de Jon Fosse.
Cea mai bună coregrafie / mișcare scenică
- Andrea Gavriliu pentru „Rave de Ravel”.
- Flavia Giurgiu pentru „Ultima vară de pace”, textul și regia Radu Afrim.
- Arcadie Rusu pentru „Nijinski. Agonie și extaz”.


