Florin Cîțu a subliniat că perioada următoare aduce cu sine două riscuri semnificative, cu o probabilitate ridicată de a se materializa.
Primul risc este legat de o posibilă revizuire ascendentă a estimărilor referitoare la inflație din partea Băncii Naționale a României pentru sfârșitul anului. Cîțu a explicat că „șansele pentru scăderi ale dobânzii de politică monetară în 2026 erau foarte mici, dar acum se apropie de zero”.
Al doilea risc, conform lui Cîțu, este că Guvernul ar putea fi nevoit să efectueze o rectificare bugetară mult mai devreme decât mijlocul anului. El a menționat că „bugetul a fost construit pe estimări care nu au încorporat toate datele din 2025, o decizie a guvernului menită să supraestimeze veniturile. Atunci când construiești un buget fragil bazat pe optimism politic, realitatea te lovește rapid. De fiecare dată, realitatea învinge propaganda”, a concluzionat fostul premier.
În ceea ce privește datele BNR, raportul asupra inflației din februarie a arătat că, înainte de intensificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut în decembrie 2025 la 8,6% față de 5,5% în decembrie 2024. De asemenea, rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 7,3% în decembrie 2025, de la 5,6% în anul precedent, iar rata medie anuală a inflației bazată pe IAPC a ajuns la 6,8% în decembrie 2025, comparativ cu 5,8% în decembrie 2024.
În ianuarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut ușor la 9,62%, pe fondul unei dinamicii reduse în segmentele de energie și combustibili, o scădere care a fost compensată însă de creșterea accelerată a prețurilor administrate și a prețurilor LFO. Rata anuală a inflației CORE2 ajustată a rămas constantă la 8,5%.
Conform datelor preliminare, activitatea economică a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025, după o scădere de 0,1% în trimestrul III, iar dinamica anuală s-a redus la 0,1% în trimestrul IV, comparativ cu o creștere de 1,7% în trimestrul anterior. Astfel, pentru întregul an 2025, economia a încetinit creșterea la 0,6%, față de 0,9% în 2024.
„Conform prognozei din raport, se preconizează că rata anuală a inflației va continua să scadă lent în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va crește, influențată de efecte de bază și de variațiile prețurilor la anumite mărfuri, precum și prin eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază. Aceste efecte se vor suprapune cu impactul generat în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică, precum și de majorările de TVA și accize”, a afirmat BNR.
Documentul menționează că rata anuală a inflației va suferi o corecție descendentă semnificativă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei. Ulterior, se preconizează o scădere graduală, cu valori care vor intra în intervalul țintă începând din mijlocul semestrului I 2027, pe fondul întăririi presiunilor dezinflaționiste provenite din deficitul de cerere agregată, așteptat să crească până la finele anului, în contextul corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor estimate anterior.
