Recent, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a făcut o declarație surprinzătoare după alegerile din Ungaria, sugerând că statele membre ar trebui să renunțe la dreptul de veto în domeniul politicii externe și de securitate. Această afirmație a venit după ce Bruxelles-ul a sărbătorit victoria partidului Tisza, considerând-o un succes al Europei.
Întrebarea care se ridică este: de ce se teme von der Leyen? Dacă victoria lui Péter Magyar a fost un triumf pentru Europa, așa cum susțin unele voci, atunci de ce această propunere radicală? Von der Leyen știe că narațiunea conform căreia alegerile din Ungaria au fost câștigate de Europa este falsă și că ea însăși a contribuit la crearea acestei percepții eronate. Nu a fost niciun steag european fluturat în timpul campaniei lui Magyar, iar partidul Tisza nu s-a prezentat ca fiind pro-Bruxelles, pentru a nu alunga alegătorii.
De asemenea, von der Leyen este conștientă că niciun politician european nu a venit să-l sprijine pe Magyar în campania electorală, știind că o astfel de mișcare ar fi dus la pierderea voturilor. Concluzia este clară: votul din Ungaria nu a fost câștigat de „Europa”, ci de un naționalist eficient, în contrast cu un naționalist mai puțin eficient, cum este Viktor Orbán.
Acum, se ridică întrebarea despre cum va reacționa Magyar. Pactul dintre Bruxelles și Magyar va fi testat în perioada următoare. Va ceda el presiunilor interne și externe? Aceasta este o chestiune care îi privește pe unguri, dar este important de menționat că orice cedare a suveranității ar putea fi considerată o sinucidere politică, având în vedere ideea de Europa care a fost odată îmbrățișată de mulți. Această idee se bazează pe libertate, prosperitate și lupta pentru exprimarea liberă a conștiinței.
Cedarea suveranității ar putea însemna, de asemenea, asumarea federalizării, un concept care nu a fost susținut niciodată în mod deschis de Bruxelles în campania electorală din Ungaria. Acest lucru ar putea să nu fie acceptat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), indiferent de alegerile făcute la Budapesta.
Propunerea de a renunța la dreptul de veto și de a accepta federalizarea într-o Europă care este deja influențată de idei totalitare și antidemocratice ar putea duce la un dezastru moral și național. Acesta este principalul motiv pentru care federalizarea, în actualul context, este o idee periculoasă.
Se va invoca, probabil, securitatea ca argument pentru federalizare, menționând nevoia de a ne proteja împotriva adversarilor precum Donald Trump sau Vladimir Putin. Totuși, acest raționament este eronat. NATO este cea mai puternică structură de apărare colectivă și nu necesită o supra-entitate politică pentru a funcționa eficient. NATO a demonstrat forța sa în fața provocărilor internaționale și continuă să fie cel mai bun instrument de apărare pentru europeni.
Un NATO european este o idee mai viabilă, dar nu o armată europeană supranațională. O astfel de construcție nu ar avea nicio valoare, deoarece nu există determinarea morală necesară pentru a apăra o entitate impusă de sus. Cetățenii europeni nu consideră Bruxelles-ul ca fiind esențial pentru sacrificiile lor.
Astfel, federalizarea nu este o soluție pentru întărirea apărării, ci, dimpotrivă, ar putea slăbi-o, deoarece nu se bazează pe voința cetățenilor. O construcție impusă fără consultarea și implicarea oamenilor ar putea duce la un nou tip de totalitarism, ceea ce ar reprezenta o veche obsesie a dușmanilor Europei.
Cetățenii nu trebuie tratați ca o turmă fără voință. Presiunea asupra lor va genera reacții de opoziție, iar statele vor continua să-și apere suveranitatea, inclusiv prin dreptul de veto. Este incert unde ar putea duce o astfel de confruntare.
În această bătălie, AUR se va alinia de partea libertății de voință, conștiință și acțiune politică. Cetățenii se pot baza pe noi, iar noi ne bazăm pe voi, cu o determinare de 100%.” a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.
