Recent, artista a inițiat un proces de înregistrare a trademark-ului pentru două fragmente audio menite să promoveze noul său album, „The Life of a Showgirl”. În același timp, a solicitat protecție și pentru o imagine de scenă emblematică, în care apare purtând una dintre ținutele sale caracteristice și o chitară roz. Această acțiune reprezintă o extindere semnificativă a strategiei legale a artistei, care până acum s-a concentrat în principal pe protejarea numelui, versurilor și produselor asociate brandului său personal, conform informațiilor publicate de NBC News.
Decizia de a acționa vine ca răspuns la proliferarea materialelor falsificate generate prin inteligență artificială, care au vizat-o pe artistă. Acestea includ clipuri în care aceasta părea să promoveze produse inexistente, precum și imagini manipulate care au devenit virale pe internet. Un exemplu notabil este momentul în care Donald Trump a distribuit un conținut fals ce o prezenta pe artistă sprijinind candidatura sa. Experții subliniază că înregistrarea vocii ca marcă este o abordare relativ recentă. Spre deosebire de drepturile de autor, care protejează înregistrările existente, noile tehnologii AI pot crea conținut original, imitând vocea fără a o copia direct. Astfel, conceptul de „sound mark” ar putea oferi artiștilor posibilitatea de a contesta imitațiile care sunt „suficient de similare”, nu doar copiile exacte.
Acest fenomen nu este unic pentru artista menționată; alți vedete de renume au început să ia măsuri similare. De exemplu, Matthew McConaughey a devenit primul actor de top care a întreprins acțiuni pentru a-și proteja imaginea și vocea. Alte personalități din industrie, precum Scarlett Johansson, au contestat utilizarea unor voci similare cu a lor în produse bazate pe AI. Tom Hanks a semnalat reclame false generate cu imaginea sa, iar Bryan Cranston a criticat replicarea neautorizată a identității sale digitale. Presiunea asupra companiilor tehnologice crește constant, iar inițiative precum „The Human Artistry Campaign” cer reguli mai stricte pentru utilizarea conținutului creativ. În paralel, platforme precum YouTube lucrează la dezvoltarea unor instrumente de detectare a deepfake-urilor, oferind artiștilor un control mai mare asupra imaginii lor în mediul online.
