Un manuscris de aproximativ 1.200 de ani, datând din perioada 800–830 d.Hr., a fost recent descoperit, având probabil originea în nordul Italiei, unde a fost copiat de un călugăr. Elisabetta Magnanti, cercetătoarea care a realizat această descoperire, a descris momentul ca fiind surprinzător, având în vedere că documentul nu era inclus în cataloagele oficiale. Verificările ulterioare au confirmat atât autenticitatea, cât și importanța sa. Manuscrisul a fost identificat în urma digitalizării unei părți din colecțiile bibliotecii din Roma, care a transmis imaginile cercetătorilor, conform celor relatate de The Guardian.
„Caedmon’s Hymn”, primul poem în engleză
Poemul descoperit este atribuit lui Caedmon, un păstor din Northumbria cunoscut pentru faptul că ar fi fost analfabet, dar care a reușit să compună versuri după o experiență religioasă profundă. Textul a fost menționat inițial de Bede în lucrarea sa „Ecclesiastical History of the English People”, dar doar în traducerea latină. Noua descoperire este cu adevărat semnificativă, deoarece include versiunea în engleză veche direct în text, în contrast cu alte manuscrise unde apare doar ca notă marginală.
Un indiciu despre evoluția limbajului scris
Conform cercetătorului Mark Faulkner, manuscrisul oferă o perspectivă asupra unei etape timpurii în dezvoltarea limbii engleze scrise. Caracteristica notabilă a textului este utilizarea semnelor de punctuație după fiecare cuvânt, ceea ce sugerează că practica separării cuvintelor era încă în stadii incipiente. Această observație este o dovadă importantă a modului în care scrierea a evoluat către forma sa modernă.
Importanță istorică și academică
Manuscrisul descoperit la Roma este clasificat ca fiind al treilea cel mai vechi exemplar cunoscut al poemului, după cele păstrate la Cambridge și Sankt Petersburg. Experții consideră că includerea poemului în limba engleză sugerează că, încă din secolul al IX-lea, poezia scrisă în limbaj vernacular începea să câștige apreciere în mediile religioase și culturale. Descoperirea a fost documentată într-un jurnal academic publicat de Cambridge University Press.
Rolul digitalizării în cercetare
Specialiștii subliniază că posibilitatea de a identifica manuscrisul a fost facilitată de digitalizarea arhivelor. Biblioteca din Roma desfășoară în prezent un proiect amplu, destinat să ofere cercetătorilor acces la zeci de milioane de imagini ale documentelor istorice. Această descoperire este un exemplu relevant al modului în care tehnologia poate deschide noi căi de cercetare în studiul patrimoniului cultural. Pentru comunitatea academică, manuscrisul nu reprezintă doar o piesă rară de istorie literară, ci și o dovadă a circulației ideilor și limbilor în Europa medievală.
