Călin Georgescu a declarat miercuri seară, în cadrul emisiunii „Sub semnul întrebării” difuzată de Metropola TV, că deține „informații credibile” conform cărora „forțe în Europa de Vest” ar viza „eliminarea [sa] fizică”.
Georgescu a asociat această afirmație cu „situația complexă a sistemului internațional”, susținând că adversarii săi au ajuns la un nivel de „disperare” care le-ar putea permite o astfel de acțiune.
În același context, fostul candidat la prezidențiale, care se află în proces, a afirmat că „poți elimina un corp, poți elimina o persoană, dar nu poți elimina o mișcare pentru libertate”.
Georgescu nu a oferit dovezi publice care să susțină aceste afirmații.
Declarația sa se aliniază unui stil retoric familiar în politica românească din ultimii ani, unde lideri politici au invocat amenințări, conspirații și tentative de eliminare fizică pentru a descrie presiunea exercitată de adversari.
Un exemplu notoriu este cel al lui Liviu Dragnea. În august 2018, fostul lider PSD a susținut că a fost ținta unei tentative de asasinat, menționând „patru străini” care ar fi venit în România, cazați la Athenee Palace și acționând la comanda „unui domn foarte celebru în lume”. Atunci, Dragnea făcea legătura între presupusa tentativă și filantropul George Soros.
În cazul lui Călin Georgescu, această nouă ieșire publică are loc într-un context în care acesta se află deja în fața instanței, fiind acuzat de propagandă legionară. Parchetul General l-a trimis în judecată pe 2 iulie 2025, sub control judiciar, pentru promovarea în public a cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și pentru promovarea, în formă continuată, a unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.
Dosarul a avansat de la etapa camerei preliminare, iar Tribunalul București a decis pe 9 februarie 2026 că procesul poate continua pe fond, după ce a respins contestația avocaților lui Georgescu. Următorul termen în acest dosar este stabilit pentru 28 aprilie 2026, la Judecătoria Sectorului 1.
