Conform raportului publicat luni, creșterea economică a României a încetinit semnificativ în ultimii ani, scăzând de la 2,3% în 2023 la 0,9% în 2024 și aproximativ 0,7% în 2025. Pentru anul 2026, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) prognozează o expansiune de doar 1%, sub potențialul economiei, cu o revenire estimată abia în 2027, la aproximativ 2,2%.
Raportul menționează că „activitatea economică a început să piardă din avânt”, principalele cauze fiind scăderea cererii externe, adică o reducere a comenzilor din partea partenerilor comerciali, și efectele consolidării fiscale, prin care autoritățile urmăresc reducerea deficitului.
Aceste tendințe influențează direct consumul populației, care este considerat motorul tradițional al economiei românești și care a încetinit semnificativ. După o creștere de 5,7% în 2024, se estimează că acesta va avansa cu doar 0,6% în 2025 și va rămâne constant în 2026, pe fondul măsurilor fiscale, precum înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, dar și a creșterilor de taxe și accize, ce au dus la reducerea puterii de cumpărare.
Inflația se menține la un nivel ridicat, depășind ținta stabilită de Banca Națională a României, ceea ce amplifică aceste efecte. După ce a atins un vârf de 14,6% în noiembrie 2022, în contextul crizei energetice, inflația s-a stabilizat temporar în perioada 2024–2025, în jurul valorii de 5–5,5%, dar a crescut din nou, atingând 8,5% în ianuarie 2026. OECD estimează că inflația va rămâne la 6,6% în 2026 și va reveni spre 3% abia în 2027.
Conform organizației care reunește economiile dezvoltate, presiunile inflaționiste sunt alimentate și de creșterile salariale accelerate din anii anteriori, în special în sectorul public. Salariile din sectorul public au crescut cu 18,5% în 2024, iar salariul minim a fost majorat cu peste 30% în perioada 2023–2024. De asemenea, salariile au crescut mai rapid decât productivitatea, afectând competitivitatea economiei.
OECD subliniază că „persistența inflației ridicate reflectă presiuni puternice din costurile interne, inclusiv creșterea rapidă a costurilor cu forța de muncă”.
Investițiile publice rămân principalul sprijin pentru economie, fiind susținute de fondurile europene, în timp ce investițiile private întâmpină dificultăți din cauza incertitudinilor și a slăbiciunilor piețelor externe. Exporturile au avut o evoluție modestă în ultimii ani, din cauza cererii reduse din principalele piețe europene.
Aceste condiții conduc la persistența dezechilibrelor externe: deficitul comercial, care reprezintă diferența dintre importuri și exporturi, a ajuns la aproximativ 6% din PIB în 2024, iar deficitul de cont curent, care include și fluxurile de servicii și venituri, rămâne ridicat. Aceasta indică o dependență a economiei de finanțarea externă, crescând vulnerabilitatea la schimbările din piețele internaționale.
Raportul subliniază că „în România, deficitul bugetar și cel de cont curent tind să evolueze în tandem”.
Deficitul bugetar este considerat una dintre cele mai mari vulnerabilități, atingând 9,3% din PIB în 2024, cu estimări de 8,3% în 2025 și 6,3% în 2026, niveluri semnificativ peste țințele europene.
În același timp, veniturile fiscale ale statului, colectate din taxe și impozite, rămân reduse comparativ cu alte state OECD, limitând capacitatea autorităților de a reduce deficitul fără măsuri suplimentare. Raportul arată că „veniturile fiscale sunt scăzute, iar statul se confruntă cu dificultăți majore în colectarea TVA”, subliniind că o colectare mai eficientă a impozitelor ar putea reduce necesitatea de a implementa măsuri suplimentare de creștere a impozitelor.
Dezechilibrele bugetare au fost influențate și de politicile din anii anteriori. „Expansiunea fiscală din trecut a dus la o creștere puternică a deficitului bugetar, creând riscul unei traiectorii nesustenabile a datoriei publice”, avertizează OECD.
Datoria publică este în creștere accelerată, de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,2% în 2025, 61,5% în 2026 și aproape 65% estimat în 2027. În acest context, guvernul a început un proces de consolidare fiscală, ce include creșteri de taxe și limitarea cheltuielilor, dar care „afectează perspectivele de creștere pe termen scurt”, conform raportului, care explică că ajustarea bugetară reduce consumul și activitatea economică.
Pe piața muncii apar deja semne de deteriorare, inclusiv o creștere a ratei șomajului și o încetinire a creșterii salariilor, ca rezultat al măsurilor de consolidare fiscală.
Economiștii OCDE atrag atenția asupra riscurilor care ar putea apărea în perioada următoare. Întârzierile în absorbția fondurilor europene ar putea reduce investițiile și creșterea economică, iar măsurile bugetare mai dure decât cele estimate ar putea afecta suplimentar economia.
De asemenea, presiunile asupra cheltuielilor publice cresc, în special în domeniile sănătății, educației și protecției sociale, ceea ce complică echilibrarea bugetului. Tensiunile geopolitice și încetinirea economiilor europene pot diminua cererea pentru exporturile românești, iar riscurile legate de inflație rămân semnificative, inclusiv în contextul unor potențiale creșteri ale prețurilor la energie sau al unor șocuri în agricultură.
Pe termen mediu, OCDE consideră că România are potențialul de a recupera decalajele față de economiile dezvoltate, susținut de fondurile europene și de integrarea în economia Uniunii Europene. Totuși, se subliniază că, pentru a menține acest parcurs, sunt necesare reforme structurale și o politică fiscală mai disciplinată.
Raportul conchide că „sunt necesare eforturi susținute pentru a păstra sustenabilitatea fiscală”, avertizând că fără ajustări suplimentare, riscurile pentru stabilitatea economică vor crește.
