Declanșarea conflictului armat din Iran și intensificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu pot duce la o creștere a prețului carburanților cu 0,7 – 1 leu pe litru, ceea ce corespunde unei creșteri a prețului petrolului cu 10 – 15%. Aceasta ar putea contribui la o majorare a ratei anuale a inflației cu 0,5 – 0,75 puncte procentuale, conform analizei realizate de economistul șef Iulia Lolea.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și acționează ca un partener de dialog social, având o reprezentativitate la nivel național. Cele 4.200 de companii, mari și mici, cu capital românesc și străin, membre ale Concordia contribuie cu 30% din PIB și angajează peste 450.000 de persoane.
„În ceea ce privește consecințele situației din Iran, prima dată le vom observa în creșterea prețului la benzină și motorină, iar apoi efectele se vor reflecta imediat în inflație. În luna următoare vom vedea impactul în cifrele de la INS. O creștere de 10% ar trebui să genereze un impact de 0,5 puncte procentuale pe rata inflației, iar în ceea ce privește creșterea economică, pentru România nu avem o estimare clară, dar este evident că aceasta va scădea”, a explicat Iulian Lolea.
Conform economistului șef al Concordia, cel mai mare impact va fi asupra prețului carburanților, care influențează semnificativ inflația, având o pondere de 7 – 8% în funcție de momentul analizei. De asemenea, a subliniat că nu se pot impune plafoane, amintind despre măsura de reducere cu 0,5 lei la litru de carburant, aplicată timp de șase luni în 2022, când prețurile la pompă au atins niveluri record.
Pentru stat, urmările conflictului ar putea avea atât efecte pozitive, cât și negative, implicând o creștere a costurilor. „Pe de o parte, această situație ar putea fi benefică pentru stat, generând venituri suplimentare prin taxe din sectorul energetic, dar va crește și presiunea, iar politicienii probabil vor lua măsuri pentru a sprijini populația sau pentru a implementa din nou plafoane de prețuri. Întrebarea esențială este cât va dura această situație. Dacă se va rezolva în două sau trei săptămâni, impactul ar trebui să fie minim”, a detaliat economistul șef al Concordia.
Pentru a crea valoare adăugată și a stimula economia României, Iulian Lolea a subliniat necesitatea rezolvării problemelor din sectorul energetic și a mobilității forței de muncă.
În ceea ce privește segmentul gazelor, extracția acestora din Marea Neagră, cu startul producției estimat în 2026, ar putea oferi un impuls bugetar, conform aprecierilor economistului șef al Concordia. „Din estimările citite, ar putea genera din accize și redevențe un plus de 10 miliarde de euro în următorii cinci ani, ceea ce se traduce în aproximativ 2 miliarde pe an, un impact semnificativ pentru buget. Aceasta este o sumă ușor mai mare comparativ cu veniturile generate de creșterea TVA-ului”, a explicat Iulian Lolea.
Referitor la producția de energie electrică, oficialul Concordia a menționat proiectele majore care ar trebui să devină operaționale în acest an, inclusiv centrala electrică în ciclu combinat de la Mintia, o investiție irakiană, care, cu o putere instalată de 1.700 MW, ar putea deveni cea mai mare unitate de producție din Europa și cel mai mare consumator de gaze. De asemenea, centrala de la Iernut, dezvoltată de Romgaz, cu o putere instalată de 430 MW, ar contribui la acest sector.
„Pentru a progresa și a crește în România, trebuie să abordăm problema energiei electrice. Criza din Iran nu ne favorizează, deoarece ar putea afecta prețul energiei electrice, mai ales în contextul în care avem două centrale pe gaz care urmează să devină funcționale. Sperăm că, cu prețul gazului la un nivel acceptabil, vom putea produce energie electrică mai ieftină. Este evident că dacă problema nu se rezolvă rapid, vom fi afectați și în acest domeniu”, a explicat Iulian Lolea.
Oficialul confederației, care include mari federații din sectorul energetic, precum ACUE și FE, a subliniat importanța creșterii capacității de stocare în contextul avansului producției din surse regenerabile, care nu sunt la fel de previzibile ca producția constantă.
„Soluția este să avem cât mai mulți producători. Facem progrese în direcția obținerii unei cantități mai mari de energie verde, însă trebuie implementate și gestionate corect bateriile de stocare, care au devenit rentabile. Acestea necesită administrare, iar utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială poate optimiza procesele. Este esențial să avem voință, iar sectorul privat este pregătit să investească rapid, dar este nevoie de sprijinul statului în privința infrastructurii critice”, a precizat Iulian Lolea.
„În 2025, deficitul bugetar a fost în jur de 8% și deficitul contului curent a fost similar. România se afla într-o situație nefavorabilă comparativ cu alte țări, fiind printre cele mai puțin performante din Uniunea Europeană. În 2026, ne așteptăm să avem o situație îmbunătățită, cu un deficit bugetar de 6,2% și o ajustare a deficitului comercial, care s-a micșorat cu 2% din PIB, datorită creșterii exporturilor mai rapide decât a importurilor”, a explicat Iulian Lolea.
„Este evident că rămânem vulnerabili în contextul internațional, iar lipsa unei strategii concrete este îngrijorătoare. Este important să nu ne asumăm riscuri excesive cu datoriile publice, deoarece nu putem funcționa pe baza incertitudinilor”, a concluzionat Iulian Lolea.
„Nu ne putem permite ca 2026 să fie primul an în care și investițiile private să stagneze.”
2025 a fost un an dificil pentru România, cu o creștere a prețurilor de aproape 10%, cea mai mare din Uniunea Europeană, iar economia a avansat cu doar 0,6%, sub potențial, conform raportului macroeconomic anual, „Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene”, elaborat de Confederația Patronală Concordia.
Conform datelor Concordia pentru 2025, creșterea prețurilor a fost determinată de două evenimente consecutive: în luna iulie, statul a eliminat plafonarea prețurilor la energia electrică, iar în luna august au fost majorate TVA-ul și accizele, fiecare măsură adăugând câte două puncte procentuale la inflație.
Efectul acestor măsuri s-a resimțit imediat în comportamentul consumatorilor, care au început să cumpere mai puțin din luna august, iar până la finalul anului, vânzările din magazine au scăzut semnificativ, cu luni în care volumul a fost cu peste 4% mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
Oficialii Concordia subliniază că îngrijorările nu vin doar din ceea ce s-a întâmplat în 2025, ci și din riscurile pentru 2026, având în vedere că consumul privat a încetinit deja. Întrebarea pentru 2026 este dacă investițiile private vor rămâne modeste sau dacă vor putea fi compensate de cele publice.
„Avem nevoie de un mediu favorabil pentru revenirea investițiilor private, care presupune predictibilitate fiscală și o reducere reală a costurilor pentru firme. 2025 a fost primul an în care motorul consumului s-a oprit. Nu ne putem permite ca 2026 să fie primul an în care și investițiile private să stagneze”, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia.
Întrebat despre impactul măsurilor de relansare, Iulian Lolea le-a evaluat pozitiv, dar s-a arătat sceptic în privința aplicării acestora. „Măsurile de relansare sunt promițătoare, dar sunt doar un început. Așteptăm normele de aplicare, iar până când acestea vor fi implementate, este nevoie de simplificări și măsuri de sprijin pentru companiile aflate în dificultate, cum a fost programul Kurzarbeit din perioada pandemiei”, a adăugat Iulian Lolea.
În același context, Paul Aparaschivei a apreciat propunerile de simplificare și scurtare a procedurilor, discutate public de Cancelaria premierului. „Această inițiativă face parte din pachetul de măsuri pe care Guvernul le pregătește și reprezintă un semnal important, având în vedere că se urmărește reducerea timpului necesar pentru obținerea autorizațiilor”, a declarat Aparaschivei.
În ceea ce privește finanțele publice, autorii raportului subliniază o veste bună: statul a cheltuit în 2025 mai puțin decât era planificat prin rectificarea bugetară, iar ponderea deficitului bugetar în PIB s-a redus pentru prima dată în ultimii trei ani. Deși este un progres, datoria publică a depășit 60% din PIB, iar dobânzile plătite de stat consumă deja peste 3% din producția economică.
Mai mult, România se împrumută pe piețele internaționale la costuri mai mari decât Serbia, un stat care nu este membru al Uniunii Europene și care nu are rating de investiție. Acest lucru sugerează că piețele nu au încredere în stabilitatea finanțelor românești.
Deficitul comercial este, de asemenea, o problemă îngrijorătoare, România importând mai mult decât exportă, având cel mai mare dezechilibru din Uniunea Europeană. Chiar și pentru produsele principale exportate, cum ar fi mașinile și echipamentele, importurile depășesc vânzările externe.
„România are un deficit comercial nu pentru că importă bunuri de lux, ci pentru că nu a reușit să dezvolte o economie capabilă să avanseze în lanțul valoric, exportând materii prime în loc de produse prelucrate”, se precizează în raportul Concordia.
Pentru 2026, specialiștii Concordia nu se așteaptă la o revenire rapidă, ci la o redresare graduală. Economia ar putea crește mai repede decât în 2025, susținută de fondurile europene, de exporturi și de o recuperare a consumului în a doua jumătate a anului, pe măsură ce prețurile se vor stabiliza. Există și riscuri, inclusiv eliminarea plafonării prețurilor la gaze și a adaosului comercial la alimentele de bază, precum și creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, care ar putea afecta din nou inflația, dacă nu sunt gestionate corespunzător.
„2026 nu va fi un an de revenire, ci unul de testare. România și-a asumat angajamente clare față de Uniunea Europeană pentru reducerea deficitului. Credibilitatea acestor angajamente se măsoară în cifrele din prima jumătate a anului. Fereastra pentru corectarea traiectoriei este îngustă și se închide pe măsură ce datoriile cresc și costurile devin mai greu de ignorat”, a declarat Iulian Lolea.</
