Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a generat îngrijorări crescânde privind securitatea energetică la nivel global. În ultimele săptămâni, Agenția Internațională a Energiei (IEA) a avertizat în repetate rânduri asupra unei posibile crize energetice de amploare, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din statele din Golful Persic, unele dintre cele mai importante zone producătoare de petrol și gaze din lume, scrie Il Post.
Potrivit agenției, întreruperea transporturilor prin această rută strategică a afectat fluxurile de petrol și gaze către piețele internaționale. De asemenea, deteriorarea unor instalații energetice a redus semnificativ capacitatea de producție. Chiar dacă conflictul s-ar încheia rapid, efectele asupra piețelor energetice ar putea continua o perioadă îndelungată.
Raționalizarea, o primă alternativă într-o criză energetică
Până în prezent, impactul asupra populației și companiilor s-a manifestat în principal prin creșterea prețurilor la carburanți. În scenariul în care conflictul se prelungește, problema ar putea deveni una de disponibilitate a resurselor, nu doar de cost. Într-o astfel de situație, statele ar putea ajunge să raționalizeze consumul de petrol și gaze.
În acest context, IEA a elaborat un set de recomandări destinate guvernelor, companiilor și cetățenilor pentru reducerea consumului de energie. Agenția avertizează că liderii politici subestimează riscurile economice ale actualei crize energetice. IEA o consideră cea mai gravă perturbare a aprovizionării cu energie din ultimele decenii. Există indicii că ar fi chiar mai severă decât criza petrolului din anii ’70.
Pentru statele europene, riscul de a rămâne complet fără petrol sau gaze este în prezent relativ redus, însă există vulnerabilități. În cazul Italiei, de exemplu, aproximativ 10% din gazul importat provine din Qatar. Lipsa unor surse alternative ar putea crea probleme în sezonul rece viitor. Cele mai expuse la eventuale penurii rămân însă economiile asiatice, către care se îndreaptă aproximativ 80% din petrolul și gazele transportate prin Strâmtoarea Ormuz.
Măsurile individuale și deciziile guvernamentale
Analiza agenției arată că măsurile individuale pot avea un impact limitat asupra consumului de gaze, dar pot contribui semnificativ la reducerea cererii de electricitate, în condițiile în care o parte importantă din energia electrică este produsă din gaz. Printre recomandări se numără reducerea consumului de electricitate în locuințe, utilizarea aparatelor electrice eficiente sau scăderea temperaturii pentru încălzire.
IEA subliniază însă că politicile publice rămân mult mai eficiente decât deciziile individuale. Un exemplu este perioada iernii 2022-2023, când, în urma reducerii livrărilor de gaze din Rusia, mai multe state europene au introdus restricții privind perioada de utilizare a încălzirii. În Italia, autoritățile au scurtat cu aproximativ o lună intervalul în care sistemele de încălzire puteau fi utilizate.
Revine telemunca? Măsurile deja adoptate de statele afectate
În ceea ce privește consumul de petrol, agenția consideră că schimbarea comportamentului individual poate avea un impact semnificativ. Una dintre cele mai eficiente măsuri este reducerea deplasărilor cu mașina personală sau optimizarea acestora.
Munca de acasă este una dintre soluțiile recomandate. Unele state asiatice au introdus deja măsuri în acest sens: Filipine și Pakistan au adoptat săptămâna de lucru de patru zile pentru angajații din sectorul public, iar Sri Lanka a decis închiderea instituțiilor publice în zilele de miercuri. Alte state din regiune, precum Laos, Thailanda și Vietnam, promovează activ telemunca.
Măsuri similare au fost aplicate și în Europa în timpul crizei energetice generate de invazia Rusiei în Ucraina. În acea perioadă, autoritățile din Milano au decis ca în fiecare vineri să oprească iluminatul și încălzirea în clădirile administrative, iar angajații să lucreze de acasă. De data aceasta, scopul ar fi reducerea utilizării autoturismelor pentru naveta zilnică.
Mașina personală și drumul spre locul de muncă
În economiile dezvoltate, autoturismele private reprezintă aproximativ 60% din consumul total de combustibil din transportul rutier. Deplasările către locul de muncă contribuie semnificativ la acest nivel de consum. Conform estimărilor IEA, trei zile de telemuncă pe săptămână ar putea reduce cererea națională de petrol și produse petroliere cu 2% până la 6%, în funcție de structura pieței muncii și de obiceiurile de mobilitate ale populației.
Pentru un angajat care se deplasează zilnic cu mașina, această măsură ar putea însemna o reducere de până la 20% a consumului de benzină. Pe lângă reducerea deplasărilor, agenția recomandă și adoptarea unui stil de condus mai eficient. Accelerațiile graduale, verificarea regulată a presiunii în anvelope și utilizarea moderată a aerului condiționat pot contribui la scăderea consumului de carburant.
IEA sugerează și relansarea conceptului de carpooling, utilizarea în comun a autoturismelor pentru deplasări. Această procedură permite împărțirea costurilor de combustibil și contribuie la reducerea numărului de vehicule pe drum.
Transportul public și cel aerian: restricții și temeri într-o criză energetică
În plan guvernamental, agenția propune măsuri precum reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi sau stimularea utilizării transportului public. De asemenea, ar putea fi introduse restricții parțiale de circulație pentru autoturisme, după modelul sistemului de circulație alternativă în funcție de numărul de înmatriculare.
Un alt sector vizat este cel al transportului aerian, unul dintre cei mai mari consumatori de combustibil. În opinia agenției, călătoriile de afaceri ar putea fi reduse cu aproximativ 40% pe termen scurt. Acest lucru ar duce la o scădere a cererii de combustibil pentru aviație cu 7% până la 15%. Companiile aeriene sunt deja îngrijorate de posibilitatea epuizării stocurilor de combustibil în doar câteva săptămâni, ceea ce ar putea forța reducerea numărului de zboruri chiar și în absența unor măsuri oficiale.
