Ședința este programată pentru miercuri, începând cu ora 10.00.
Decizia Curții Constituționale a României (CCR) este însă incertă, deoarece unul dintre cei nouă judecători constituționali se află în concediu legal pentru o perioadă de 8 zile. Conform legii de organizare și funcționare a CCR, instanța constituțională nu poate lua o decizie referitoare la constituționalitatea proiectului privind pensiile speciale, propus de premierul Ilie Bolojan, în absența magistratului care a participat la dezbateri.
Aceasta ar reprezenta a cincea amânare în ceea ce privește reforma pensiilor speciale.
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoare președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în care afirmă că România depinde de decizia CCR pentru a avea șanse să primească suma de 231 de milioane de euro, aferentă jalonului privind reforma pensiilor magistraților din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Magistratura a perceput scrisoarea premierului Bolojan ca pe o formă de presiune asupra CCR.
În plus, Curtea Supremă de Justiție din România, condusă de judecătorul Lia Savonea, a solicitat marți CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu statutul magistraților din România.
Această solicitare survine în contextul blocajului din CCR cu privire la reforma pensiilor magistraților, pe care o susține premierul Ilie Bolojan, dar și în contextul disputelor dintre Executiv și Justiție legate de pensiile speciale.
„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia că dispozițiile analizate ar putea să nu respecte principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, se arată într-un comunicat emis de Curtea Supremă de Justiție.
