Execuția bugetului general consolidat pentru primele trei luni ale anului 2026 a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde de lei, echivalent cu 1,03% din PIB. Comparativ, în aceeași perioadă a anului 2025, deficitul a fost de 43,66 miliarde de lei, reprezentând 2,28% din PIB. Această scădere de 1,25% a deficitului ca pondere în PIB se datorează creșterii veniturilor și controlului cheltuielilor. În termeni nominali, reducerea este de aproximativ două ori mai mică, dacă nu se ia în calcul creșterea PIB-ului anual.
Contextul fiscal al primului trimestru
Oficialii Ministerului Finanțelor au subliniat că rezultatele din primul trimestru confirmă angajamentul de consolidare fiscală, evidențiind o reducere semnificativă a deficitului, în timp ce se menține un ritm susținut al investițiilor publice, finanțate în principal din fonduri europene.
Veniturile bugetare și sursele acestora
În primele trei luni ale anului, veniturile totale au fost de 158,76 miliarde de lei, marcând o creștere de 12,3% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,39%, susținute de încasările din TVA, impozitul pe salarii și venit, precum și impozitele și taxele pe proprietate.
Încasările nete din TVA au fost de 33,63 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 17,7%. Aceasta a fost influențată de o accelerare a încasărilor brute din TVA (+20,3%) ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. În același timp, restituirile de TVA au crescut la 10,71 miliarde de lei, față de 8,29 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2025, ceea ce a contribuit la o lichiditate suplimentară în economie.
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 17,97 miliarde de lei, cu o creștere de 19%. Această dinamică a fost susținută de un avans semnificativ al impozitului pe dividende (+53%) și de creșterea impozitului pe salarii (+7,6%), influențată de eliminarea facilităților fiscale în sectoare precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 53,28 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 7%, ceea ce depășește dinamica fondului de salarii din economie. Această evoluție reflectă atât extinderea bazei de impozitare, cât și un transfer mai ridicat către Pilonul II de pensii, cu viramente de 5,77 miliarde de lei în primele trei luni din 2026, comparativ cu 5,21 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.
Veniturile din accize au fost de 10,95 miliarde de lei, cu o creștere de 9,2% față de anul anterior, susținute în principal de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,6% an/an). Sumele rambursate de Uniunea Europeană au crescut semnificativ, atingând 13,20 miliarde de lei, cu 43,5% mai mult decât în primele trei luni ale anului trecut.
Cheltuieli bugetare și structura acestora
Cheltuielile totale din bugetul general consolidat au fost de 179,85 miliarde de lei, înregistrând o scădere nominală de 2,8% față de aceeași perioadă a anului anterior. Ca pondere în PIB, cheltuielile s-au redus de la 9,7% la 8,8%, ceea ce reprezintă o scădere de 0,9% de la an la an.
Cheltuielile de personal au fost de 40,85 miliarde de lei, înregistrând o scădere de 1,28 miliarde de lei comparativ cu primul trimestru din 2025. Această reducere a fost generată de limitarea sporurilor și a cheltuielilor salariale, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,0%, cu 0,2% mai puțin decât anul precedent.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 23,56 miliarde de lei, crescând cu 5,8% față de perioada similară a anului anterior, explicația fiind plățile din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru decontarea medicamentelor restante din anul 2024.
Investiții și cheltuieli aferente
Cheltuielile pentru investiții, inclusiv cheltuielile de capital și cele pentru programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 21,67 miliarde de lei. Din această sumă, 74,92% a fost alocată plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, inclusiv asistența financiară nerambursabilă din PNRR.
De asemenea, plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 1,8 miliarde de lei, respectiv cu 12,72% față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta compensează scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, pe fondul plăților restante din anul 2024.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,37 miliarde de lei, cu 0,88 miliarde de lei mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, menținându-și ponderea de 0,7% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 63,54 miliarde de lei, în scădere cu 0,2% comparativ cu anul precedent, influențate de măsurile prevăzute de Legea nr. 141/2025.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 2,83 miliarde de lei, având ca scop sprijinul pentru transportul de călători, agricultori și compensarea costurilor energiei pentru consumatorii noncasnici.
Alte cheltuieli au însumat 2,76 miliarde de lei, incluzând burse pentru elevi și studenți, sprijin pentru culte religioase, despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Conform Ministerului Finanțelor, cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 15,84 miliarde de lei, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură și proiectele aferente PNRR.
