Datele financiare publicate marți de Ministerul de Finanțe indică o reducere a deficitului bugetar în comparație cu anul anterior, în contextul creșterii veniturilor și al alocării resurselor pentru investiții record, majoritar finanțate din fonduri europene nerambursabile.
Veniturile bugetului general au atins 662,70 miliarde lei în anul 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 15,3% față de anul 2024. În termeni de pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 2,05 puncte procentuale, această evoluție fiind susținută atât de veniturile curente, cât și de un nivel istoric al fondurilor europene. Veniturile din 2024 au fost influențate de încasări excepționale din amnistia fiscală (6,3 miliarde lei), iar, excluzând acest factor temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii în PIB este de aproximativ 0,8 puncte procentuale.
Cheltuielile, totalizând 808,73 miliarde lei, au fost gestionate cu rigurozitate, mai ales în semestrul al doilea. Ministerul Finanțelor subliniază că analiza evoluției ponderii cheltuielilor bugetare în PIB arată o gestionare prudentă a costurilor rigide, însoțită de o accelerare a cheltuielilor pentru dezvoltare.
„Rezultatele execuției bugetare pe anul 2025 marchează o închidere de an caracterizată prin investiții masive finanțate din fonduri nerambursabile, dublate de disciplină fiscală. Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și onorând angajamentele salariale în sectoare critice precum Sănătatea, plata concediilor medicale și pentru medicamente. De asemenea, am inversat structura finanțării investițiilor, crescând ponderea celor finanțate din fonduri europene în raport cu cele din fonduri naționale. Această performanță este rezultatul direct al măsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR, prin care am mutat o serie de proiecte din componenta de împrumut în cea de grant. Fără acest efort de echipă și fără un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni din an, am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit cash de 8,4%, asumată cu Comisia Europeană, punând astfel în pericol stabilitatea economică a țării. Într-un context fiscal-bugetar complicat, marcat de presiuni semnificative generate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a deficitelor ridicate din anii anteriori, am reușit să consolidăm veniturile bugetare și să reducem cheltuielile de funcționare ale statului. Această abordare responsabilă ne-a permis să facem loc unui nivel mai ridicat de investiții, esențiale pentru susținerea creșterii economice și pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a României”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 miliarde lei, înregistrând o creștere de 19,9% față de 2024. Această evoluție a fost determinată de avansul încasărilor din impozitul pe dividende și de creșterea impozitului pe salarii, influențată direct de eliminarea facilităților fiscale acordate anterior anumitor sectoare economice.
Contribuțiile de asigurări au însumat 208,03 miliarde lei, consemnând o creștere de 9,8% față de anul anterior. Evoluția reflectă eliminarea excepțiilor de la plata CASS pentru anumite categorii și o mai bună conformare la plată.
Încasările nete din TVA au totalizat 133,90 miliarde lei, marcând o creștere de 10,7% față de anul trecut. Se remarcă o accelerare a dinamicii încasărilor în a doua parte a anului, pe fondul digitalizării (e-Factura) și al modificărilor cotelor de TVA, măsuri care au început să producă efecte semnificative în semestrul al II-lea.
Încasările din impozitul pe profit au fost de 41,01 miliarde lei, înregistrând o creștere de 14%, iar veniturile din accize au totalizat 48,32 miliarde lei, cu o creștere de 4,3%, susținute de consumul intern și de actualizarea calendarului de accizare.
Sumele primite de la Uniunea Europeană au atins un nivel istoric de 75,9 miliarde lei. Această performanță este rezultatul direct al renegocierii strategice a PNRR, prin care proiecte majore au fost mutate din componenta de împrumut în cea de grant (fonduri nerambursabile). Această optimizare a asigurat capital gratuit pentru modernizarea țării, fără a crește povara datoriei publice.
Cheltuielile de personal au însumat 167,72 miliarde lei, înregistrând o scădere de 0,6 puncte procentuale (de la 9,36% din PIB în 2024 la 8,78% din PIB în 2025), evidențiind o gestionare eficientă a aparatului bugetar în raport cu creșterea economică.
Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 50,50 miliarde lei (2,64% din PIB). Creșterea față de anul precedent a fost absorbită sustenabil prin veniturile suplimentare colectate, fiind necesară pentru a asigura finanțarea celui mai mare portofoliu de investiții publice din istoria României.
Cheltuielile pentru investiții, incluzând cheltuielile de capital și programele de dezvoltare, au atins cifra record de 138,20 miliarde lei, crescând cu 15,7% față de 2024. Valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR, au fost de 78,55 miliarde lei, reprezentând 56,6% din totalul cheltuielilor pentru investiții. Diferențele sunt reprezentate de cheltuieli de capital pentru înzestrarea armatei și aferente programelor naționale, precum Anghel Saligny, PNDL 1 și 2, risc seismic, programele Companiei Naționale de Investiții și investițiile realizate la nivel local.
Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri europene au fost de 90,27 miliarde lei, incluzând investițiile din fonduri externe nerambursabile din coeziune, PNRR și subvențiile de la UE aferente sprijinirii sectorului agricol.
Reducerea deficitului bugetar cu un punct procentual în anul 2025 a fost direct influențată de măsurile administrative suplimentare de monitorizare a cheltuielilor și de stimulare a conformării fiscale, implementate în special în a doua jumătate a anului. Aceste intervenții, desfășurate după pachetul legislativ fiscal-bugetar, au vizat eficientizarea utilizării resurselor la nivelul tuturor ordonatorilor de credite și o disciplină financiară riguroasă prin plafonarea cheltuielilor neesențiale.
