Adrian Câciu subliniază că deficitul cash diferă semnificativ de deficitul ESA, metodologia utilizată de Comisia Europeană pentru evaluarea României. El critică persoanele care compară deficitul ESA din 2024 cu cel cash din 2025, denumind această abordare „analfabetism bugetar”.
Fostul ministru identifică patru categorii principale de cheltuieli care nu sunt incluse în execuția cash, dar care vor fi luate în considerare în calculul ESA.
Prima categorie o constituie facturile pentru furnizorii de energie, care se ridică la aproximativ 8 miliarde lei. Aceste facturi nu au fost incluse în bugetele Ministerului Energiei și Ministerului Muncii în cadrul rectificărilor, fiind în prezent la ANRE pentru verificare. Totuși, Comisia Europeană le va considera în evaluarea ESA, ceea ce va adăuga 0,4% la deficitul din PIB.
Al doilea element major vizează retrospectivele la dobândă pentru preschimbarea anticipată a titlurilor de stat. Câciu afirmă că s-au substituit titluri de stat cu dobânzi mici (2,5-3,5%) cu titluri cu maturitate lungă la dobânzi duble (6,7-7,2%).
Conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor, acest cost va apărea în ESA cu aproximativ 0,5% din PIB, echivalentul a circa 10 miliarde lei.
TVA-ul nerestituită ar putea influența ESA cu 0,2% din PIB, deși Câciu menționează că o ajustare este posibilă dacă se aduce la zi în ianuarie. Fostul ministru observă că ajustările sunt posibile dacă restituirile se accelerează.
Cea mai semnificativă categorie este reprezentată de „celebrele amânări la plată”, estimate la minimum 0,5% din PIB, adică aproximativ 10 miliarde lei.
Adrian Câciu denumește prezentarea deficitului cash drept „scamatorie” și marketing. El afirmă că deficitul cash a crescut față de ținta inițială de 7% și include „retrospective pe sume, adică neutralizare cheltuieli cu venituri scriptice pe baza de reasezare PNRR și coeziune”.
Fostul ministru folosește o metaforă pentru a descrie situația, menționând „povestea rabinului care a sfătuit omul să bage toate animalele în casă și apoi să le scoată pe rând să i se pară că are mai mult loc”.
Câciu îi vizează în special pe premierul Ilie Bolojan și pe alți membri ai actualei guvernări, sfătuindu-i să nu mai compare ESA 2024 cu cash 2025. El le recomandă să „pună mâna pe carte” și să aștepte cifrele ESA înainte de a aplauda rezultatele bugetare.
Fostul ministru își încheie mesajul cu o provocare: „Mi-aș dori să mă înșel cu ESA, dar dacă există alte date, vă rog să combateți ceea ce am scris”.
