Cercetători din Suedia și Japonia au descoperit un mecanism ascuns al creierului responsabil de eliminarea plăcilor asociate cu boala Alzheimer, conform IDR.
Această descoperire oferă noi perspective despre cum sistemele naturale de „curățare” ale creierului ar putea fi reactivate pentru a încetini declinul cognitiv.
Oamenii de știință au identificat doi receptori cerebrali specifici care joacă un rol crucial în eliminarea beta-amiloidului, proteina toxică implicată în Alzheimer.
Prin activarea acestor receptori la șoareci, cercetătorii au stimulat o enzimă naturală ce descompune plăcile, observând în același timp îmbunătățiri ale memoriei, fără efecte adverse semnificative.
Rezultatele sugerează o posibilă alternativă mai simplă și mai accesibilă la terapiile actuale bazate pe anticorpi.
Boala Alzheimer este în parte cauzată de acumularea plăcilor de beta-amiloid, care interferează cu comunicarea dintre celulele nervoase.
Enzima principală responsabilă de degradarea beta-amiloidului este neprilizina, însă activitatea acesteia scade considerabil pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Pe măsură ce nivelurile de neprilizină scad, creierul devine tot mai vulnerabil la acumularea proteinelor toxice.
Cercetătorii s-au concentrat asupra semnalizării somatostatinei, un sistem cunoscut pentru influența sa asupra neprilizinei, pentru a identifica receptorii specifici implicați.
Utilizând șoareci modificați genetic, oamenii de știință au descoperit că doi receptori, denumiți SST1 și SST4, colaborează pentru a reglementa neprilizina.
Când ambii receptori au fost eliminați, nivelurile de neprilizină au scăzut drastic în hipocamp, o zonă esențială pentru memorie.
Această scădere a dus la o acumulare semnificativă de beta-amiloid și la deficite de memorie observabile la animalele testate.
Șoarecii care aveau doar unul dintre receptori nu au prezentat aceste efecte, evidențiind importanța acțiunii lor combinate.
Echipa de cercetare a testat un compus care stimulează ambii receptori într-un model preclinic de boală Alzheimer.
După câteva luni de tratament, nivelurile de neprilizină au crescut, iar plăcile amiloide s-au redus semnificativ.
De asemenea, șoarecii tratați au arătat semne de îmbunătățire a memoriei și o reducere a anxietății, simptome frecvente în modelele de Alzheimer.
Un aspect important este că substanța a ajuns eficient la nivelul creierului și nu a generat toxicitate detectabilă.
Tratamentele actuale pentru Alzheimer se bazează în principal pe anticorpi, care sunt costisitori și dificil de administrat.
Cercetătorii consideră că țintirea acestor receptori ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente sub formă de pastile, mai ușor de produs și utilizat.
Datorită faptului că SST1 și SST4 fac parte dintr-o familie de receptori bine studiată în farmacologie, aceștia reprezintă o țintă promițătoare pentru cercetări viitoare.
