Andreea Paul a afirmat că este esențial ca dialogul dintre Guvern și reprezentanții educației să devină o instituție permanentă, nu doar o reacție în situații de criză.
„Revendicările profesorilor și studenților sunt legitime și trebuie să fie tratate cu respect. Este necesară consolidarea dialogului constant între Ministerul Educației, Guvernul României și actorii din sistem, nu doar activarea acestuia în perioade de criză sau dezechilibre bugetare. Sacrificarea viitorului tinerilor pentru a corecta dezechilibre bugetare pe termen scurt nu este o soluție. Educația se confruntă cu tensiuni constante: de la demnitatea profesiei didactice, la bursele și sprijinul pentru studenții vulnerabili și performanți, finanțarea cercetării competitive și susținerea programelor relevante pentru societate, care oferă competențe reale tinerelor generații și cresc șansele de angajare după finalizarea studiilor,” a declarat Paul pentru MEDIAFAX.
Performanța pe trei direcții de acțiune
Fostul consilier al premierului Boc a subliniat că îmbunătățirea sistemului educațional din România trebuie să se axeze pe trei direcții: combaterea abandonului școlar, creșterea calității procesului educațional și utilizarea inteligenței artificiale pentru personalizarea parcursului educațional.
„Un tip de performanță este să aduci copiii la școală, ceea ce reprezintă prioritatea zero a României, ratată de trei decenii și jumătate. Aici este necesară o coaliție puternică între societatea civilă, care poate interveni punctual, personalizat, cu instituțiile deconcentrate și autoritățile publice locale,” a afirmat Paul.
O altă direcție este creșterea calității procesului educațional: „O altă prioritate este să îmbunătățim performanța copiilor la școală, de la nota 5 la nota 8. Aceasta implică creșterea calității educației. Dacă analizăm indicatorii de rezultat PISA, observăm o scădere în alfabetizarea funcțională, în special la matematică, și stagnare la limba română, la literație. Mulți alți indicatori de rezultat educațional sunt problematici și au stagnat timp de un deceniu și jumătate. Trebuie să ne concentrăm pe creșterea calității educației, iar acest lucru nu se poate realiza fără investiții semnificative în profesori,” a adăugat ea.
Paul a menționat și importanța introducerii inteligenței artificiale în parcursul educațional al elevilor: „Un alt tip de performanță este să reușim să personalizăm educația, în funcție de talentele, interesele, abilitățile și pasiunile fiecărui elev. Acest lucru poate fi realizat prin tutorat bazat pe inteligență artificială, care să sprijine profesorul. Vreau să subliniez că viitorul educației este bazat pe AI și nu ar trebui să ne temem de această realitate. Se discută mult despre riscurile utilizării AI, dar educația nu poate ignora această dinamică tehnologică.”
Critici la adresa „tăierilor oarbe”
Referitor la măsurile de austeritate adoptate de guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, Paul a comentat: „Sigur că există restricții și constrângeri bugetare reale. Este probabil să fie necesară o ajustare a finanțării universităților. Totuși, aceste ajustări nu ar trebui realizate prin tăieri oarbe liniară. Reducerea risipei nu echivalează cu reducerea calității. Este esențial să protejăm calitatea educației, rezultatele sale, demnitatea profesiei de dascăl, de cadru didactic universitar și de cercetător.”
„Mi se pare incredibil că, în România anului 2026, nu avem un tablou de bord al învățământului și cercetării românești, care să ne ofere o imagine clară asupra rezultatelor. Îmi doresc o educație performantă,” a adăugat Paul.
Întrebată despre posibila perturbare a anului școlar, ea a afirmat: „Prioritar este ca anul școlar să decurgă firesc, fără sincope, fără întreruperi la examene, fără improvizații în repartizări, fără emoții inutile pentru copii și părinți. Din acest punct de vedere, toată lumea ar trebui să fie aliniată: sindicaliști, profesori, asociațiile de elevi, studenți, instituțiile publice și unitățile de învățământ. Aceasta este o prioritate de grad zero, să asigurăm buna desfășurare a anului școlar.”
Profilul viitorului ministru
Întrebată despre profilul viitorului ministru al Educației, Paul a afirmat că acesta trebuie să fie prezent atât fizic, cât și în decizii, și să fie ghidat de un „tablou de bord transparent”.
„Anul acesta am avut un ministru, iar coerența într-un sistem atât de complex precum învățământul este dificil de realizat. Viitorul ministru, în opinia mea, trebuie să fie prezent, predictibil și orientat spre rezultate, nu spre comunicare. Când spun prezent, mă refer la implicarea sa între elevi, studenți și profesori, în școală; predictibil în sensul în care deciziile anunțate să nu fie modificate peste noapte, astfel încât să afecteze anul școlar. De ce spun orientat pe rezultate? Pentru că educația are nevoie de performanță, de la aducerea copiilor la școală, la calitatea educației odată ce sunt în școală, învățarea trebuie să devină mai atractivă și relevantă pentru viața ulterioară a elevului. Acest lucru se poate realiza cu un tablou de bord transparent al sistemului de învățământ și de cercetare,” a declarat Paul pentru MEDIAFAX.
Protestele din Educație
Declarațiile au fost făcute în contextul protestelor sindicatelor din Educație. Acestea au fost organizate de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret și Federația Națională Sindicală Alma Mater, la care s-a alăturat și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România.
Printre revendicările protestatarilor se numără: reluarea angajărilor și sprijinul pentru tinerii cercetători, eliminarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025, majorarea bugetelor pentru educație și cercetare, recunoașterea rolului profesorilor în noua lege a salarizării, păstrarea indemnizației pentru titlul de doctor, lansarea programelor naționale de cercetare, refacerea integrală a burselor studențești și deblocarea fondurilor universităților pentru proiecte europene.
