Guvernul condus de Giorgia Meloni analizează posibilitatea revenirii la energia nucleară, la aproape 40 de ani de la închiderea reactoarelor din Italia, cu scopul de a reduce costurile ridicate ale energiei.
Autoritățile italiene cercetează tehnologii nucleare din Statele Unite, Franța, Coreea de Sud și Canada, inclusiv reactoare modulare mici (SMR), conform Bloomberg.
Oficialii din Italia au vizitat Canada pentru a examina proiecte tehnologice și au purtat discuții cu oficiali din Franța referitoare la industria nucleară, potrivit unor surse citate de presă.
Meloni se află sub presiunea prețurilor la energie, iar Italia, dependentă de importurile de gaze, se confruntă cu provocări semnificative.
Pentru Meloni, inițiativa este crucială pentru a-și îndeplini promisiunile față de companiile afectate de costurile energetice ridicate din Italia, care se numără printre cele mai mari din Europa. Giorgia Meloni a afirmat că energia nucleară ar putea reprezenta parte din soluția pe termen lung, corelându-și în parte viitorul politic cu succesul planurilor nucleare.
Ministrul italian al Energiei, Gilberto Pichetto Fratin, a declarat marți că Italia ar trebui să reînceapă programul de energie nucleară „cât mai curând posibil”, subliniind necesitatea ca centralele să fie sigure și „economice”.
Italia depinde în mare măsură de gazele naturale importate, ceea ce o face mai vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor internaționale comparativ cu alte țări europene.
În cadrul discuțiilor din Uniunea Europeană, Polonia își exprimă, de asemenea, dorința de a dezvolta o nouă industrie nucleară, iar UE relaxează restricțiile privind finanțarea proiectelor nucleare, alocând milioane de dolari pentru a sprijini investițiile private.
În Germania, situația este mai complexă. Partidul de opoziție AFD a susținut constant că Berlinul a greșit renunțând la energia nucleară. Acum, Marcus Söder, premierul Bavariei, promovează construcția de noi reactoare nucleare în țară.
Söder a pledat pentru o revenire la energia nucleară în Germania, propunând un proiect pilot în Bavaria cu reactoare modulare mici.
El consideră că nu este vorba de reabilitarea vechilor centrale nucleare, ci de dezvoltarea „unei noi generații de energie nucleară”, incluzând reactoare compacte și tehnologii de fuziune nucleară.
Söder a afirmat că refuzul Germaniei de a utiliza energia nucleară în timpul crizei energetice a fost o greșeală, subliniind că țara necesită surse de generare de bază fără emisii de CO₂.
El a sugerat, de asemenea, considerarea reciclării deșeurilor nucleare prin tehnologii de transmutare, pentru a le putea utiliza ca combustibil. În acest sens, autoritățile federale ar trebui să modifice legislația.
Pe de altă parte, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că nu ia în calcul o revenire la centralele nucleare anterioare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat în favoarea propunerii de construire a unor noi centrale nucleare în UE, în timp ce cancelarul Merz consideră că aceasta este imposibilă.
Decizia de a reduce ponderea energiei nucleare în mixul de producție a energiei electrice în Uniunea Europeană a fost o greșeală strategică, a afirmat Ursula von der Leyen, subliniind că UE nu este nici producător de petrol, nici de gaze.
Între 1961 și prezent, 37 de reactoare din Germania au asigurat până la 30% din energia electrică a țării.
Germania a început eliminarea treptată a energiei nucleare acum 15 ani, ca urmare a dezastrului de la Fukushima din 11 martie 2011.
Ultima centrală nucleară din Germania a fost închisă în 2023. Spania și Austria au anunțat, de asemenea, închiderea definitivă a programelor nucleare.
De la oprirea ultimului reactor nuclear, în Germania s-a desfășurat o dezbatere constantă privind revenirea la energia nucleară, în contextul fluctuațiilor producției din surse regenerabile, precum energia solară și eoliană.
Deficitul de importuri de petrol și gaze, în urma crizelor internaționale, cum ar fi războiul din Ucraina sau conflictul americano-israelian cu Iranul, a intensificat discuțiile pe această temă.
