Donald Trump și secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, au afirmat în mod repetat că navele militare americane vor escorta petrolierele și alte cargouri prin strâmtoare, iar liderul de la Casa Albă a declarat că aceste operațiuni ar urma să înceapă „foarte curând”, conform WSJ.
În prezent, Statele Unite nu trimit nave de război direct în acest pasaj maritim, care are o lățime de doar 21 de mile în cel mai îngust punct. Ofițeri ai Marinei americane consideră că dronele și rachetele antinavă iraniene pot transforma rapid zona într-un loc extrem de periculos pentru echipajele americane.
Una dintre opțiunile analizate este intensificarea atacurilor aeriene pentru a identifica și distruge lansatoarele iraniene de rachete și drone înainte ca acestea să atace navele aflate în tranzit. O altă variantă, considerată mult mai riscantă, ar implica utilizarea trupelor terestre pentru a prelua controlul asupra teritoriului din jurul strâmtorii.
Administrația americană a menționat că nu exclude nicio opțiune, inclusiv desfășurarea de trupe la sol. Vineri, Trump a ordonat trimiterea unei unități expediționare de pușcași marini în Orientul Mijlociu, care include nave de război, mii de marinari, avioane de atac și aproximativ 2.200 de militari.
În cadrul unei posibile operațiuni de escortă, navele americane, eventual în colaborare cu forțe navale aliate, ar urma să însoțească petrolierele prin strâmtoare, să elimine eventualele mine și să respingă atacurile aeriene, dar și amenințările din partea ambarcațiunilor rapide iraniene. Conform estimărilor experților, ar putea fi necesare două nave militare pentru fiecare petrolier sau aproximativ 12 nave pentru protejarea unor convoaie formate din cinci până la zece petroliere.
Bryan Clark, expert la Hudson Institute și fost ofițer de marină, consideră că, pe lângă navele de război, ar fi necesară și patrularea continuă cu cel puțin 12 drone MQ-9 Reaper, capabile să atace rapid lansatoarele iraniene identificate pe coastă. El avertizează că o astfel de operațiune ar necesita mii de soldați și marinari, costuri foarte mari și o desfășurare care ar putea dura luni întregi.
În plus, măsurile de securitate și numărul limitat de nave disponibile ar putea reduce traficul prin strâmtoare la aproximativ 10% din nivelul normal, conform Lloyd’s List Intelligence. În aceste condiții, ar fi necesare luni întregi pentru a debloca cele peste 600 de nave comerciale internaționale rămase captive în Golf.
Analiștii subliniază că nici măcar o operațiune navală de amploare nu ar elimina complet riscurile unor atacuri severe din partea Iranului. Rachetele de croazieră antinavă ale acestuia sunt mobile și pot fi mutate rapid pentru atacuri de tip „hit-and-run”, ceea ce crește vulnerabilitatea navelor militare și comerciale.
O variantă mai amplă ar putea fi o intervenție directă pe teritoriul iranian, prin raiduri sau chiar prin ocuparea unei porțiuni din sudul țării, pentru a împiedica forțele iraniene să tragă asupra navelor aflate în strâmtoare. Un astfel de plan ar necesita mii de militari și luni de operațiuni, în condițiile în care trupele americane ar fi expuse constant atacurilor unui regim aflat într-o luptă pentru supraviețuire.
Experții estimează că o astfel de ofensivă ar începe cu lovituri aeriene ample de-a lungul litoralului, urmate de debarcarea trupelor americane, cel mai probabil pușcași marini, într-o zonă cu relief dificil, muntos și accidentat. Chiar și în aceste condiții, Iranul ar putea adopta tactici de evitare, retrăgându-și temporar lansatoarele și revenind după retragerea forțelor americane.
Menținerea controlului asupra zonei ar presupune, practic, o invazie și o prezență militară de durată. În același timp, trupele americane ar rămâne ținte pentru atacurile Gărzilor Revoluționare iraniene și ale forței de elită Quds, structuri specializate în război asimetric și cu experiență vastă în sprijinirea grupărilor armate din regiune.
Nici ocuparea coastei nu ar elimina complet amenințarea. Iranul dispune de rachete și drone cu rază mai lungă, capabile să lovească nave aflate mai adânc în Golf. În această săptămână, forțele iraniene au atacat petroliere și în largul Irakului, la sute de mile de strâmtoarea Hormuz.
În aceste condiții, analiștii din domeniul militar, petrolier și al transportului maritim sugerează că reducerea riscului ar putea să nu fie suficientă pentru a convinge companiile de shipping și asiguratorii să reia tranzitul la capacitate normală. După mai mult de douăzeci de atacuri asupra navelor de la începutul conflictului, revenirea la fluxul obișnuit de peste 100 de nave pe zi pare posibilă doar în cazul unei încetări a luptelor și al unor garanții ferme din partea Teheranului că atacurile asupra transportului maritim din Golf vor înceta.
