Studiu publicat în Cell: Exercițiile fizice pot întări bariera protectoare a creierului și combate demența
Un studiu recent publicat în revista științifică Cell arată că exercițiile fizice stimulează producerea unei proteine care repară bariera hematoencefalică, structura celulară ce protejează creierul de substanțe nocive. Cercetarea a fost condusă de Saul Villeda, profesor de științe biomedicale la Universitatea din California, San Francisco.
Ce este bariera hematoencefalică și de ce contează
Bariera hematoencefalică reprezintă un strat de celule specializate care înconjoară vasele de sânge din creier. Rolul acesteia este de a bloca accesul toxinelor și agenților patogeni în țesutul cerebral.
Atât la rozătoare, cât și la oameni, această barieră slăbește odată cu înaintarea în vârstă. Deteriorarea sa contribuie la apariția neuroinflamației și crește riscul de demență.
Mecanismul descoperit de cercetători
Autorii studiului au constatat că, în timpul exercițiilor fizice, ficatul șoarecilor eliberează o proteină care ajunge la creier și contribuie la repararea barierei celulare protectoare.
Efectele au fost semnificative mai ales la șoarecii vârstnici care prezentau o formă de boală Alzheimer. Memoria și capacitatea de învățare a acestora s-au îmbunătățit considerabil când nivelurile proteinei au crescut în creier.
Aceeași proteină a fost identificată și în sângele persoanelor active fizic, conform datelor prezentate în studiu.
Ce sunt exerkinele
Exerkinele sunt substanțe precum hormoni, proteine sau peptide, eliberate în sânge în timpul și după efortul fizic. Majoritatea provin din mușchii activi, care produc sute de molecule în timpul contracțiilor.
Aceste substanțe călătoresc prin fluxul sanguin către alte organe, unde declanșează reacții biochimice asociate cu îmbunătățirea sensibilității la insulină, reglarea tensiunii arteriale și reducerea riscului de cancer.
Experimente pe șoareci și observații la oameni
Într-un experiment anterior din 2020, cercetătorii au transfuzat plasmă de la șoareci activi fizic către animale sedentare. Rezultatele au arătat îmbunătățiri cognitive la animalele receptoare, indiferent de vârsta donatorilor.
Analizele recente au evidențiat că șoarecii bătrâni sedentari prezintă niveluri ridicate ale unei proteine dăunătoare numite TNAP pe celulele barierei hematoencefalice. La animalele active fizic, această proteină era prezentă în cantități mult mai mici.
Observații similare au fost făcute pe țesuturi umane conservate în bănci de creiere, unde persoanele vârstnice sedentare prezentau niveluri crescute de TNAP.
Perspective și limitări
Cercetătorii intenționează să studieze acest mecanism direct la oameni. Există interes pentru dezvoltarea unor intervenții destinate persoanelor care nu pot face exerciții fizice, precum pacienții cu demență avansată.
Totuși, echipa subliniază că scopul nu este înlocuirea exercițiilor fizice pentru populația generală. Potrivit cercetătorilor, nicio pilulă sau procedură nu va putea replica integral beneficiile activității fizice.
Sursa nu precizează un calendar concret pentru studiile clinice pe subiecți umani.
Urmărește News Recorder pentru știri politice și economice explicate clar.
