O fosilă enigmatică, având o înălțime de aproximativ 8 metri, care a stârnit curiozitatea cercetătorilor timp de peste 165 de ani, a fost reclasificată ca o formă necunoscută de viață, conform publicației Earth.
Organismul antic, denumit Prototaxites, a trăit în perioada Siluriană târzie și Devoniană timpurie, acum aproximativ 430-360 de milioane de ani, perioade esențiale pentru formarea primelor ecosisteme terestre complexe.
Un studiu recent, publicat în revista Science Advances, sugerează că această fosilă nu face parte din nicio linie cunoscută de plante, ciuperci sau animale. Cercetătorii consideră acum că ar putea reprezenta o ramură complet dispărută a vieții complexe.
Prototaxites a fost unul dintre cele mai mari organisme terestre ale vremii sale, asemănându-se cu un trunchi masiv de copac, dar fără frunze, ramuri sau structuri vegetale recognoscibile.
Inițial, oamenii de știință au presupus că ar fi vorba despre un conifer în descompunere. Ulterior, mai mulți cercetători au sugerat că ar putea fi o ciupercă gigantică, bazându-se pe structurile tubulare interne.
Cu toate acestea, teoria fungică a rămas controversată, deoarece structurile de reproducere presupuse nu au fost niciodată conectate direct la corpul principal al fosilei. Aceasta a lăsat deschisă posibilitatea ca interpretările anterioare să fi fost incomplete sau eronate.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Edinburgh a reexaminat exemplare extrem de bine conservate din Scoția, iar analiza lor contestă consensul științific din ultimele decenii.
Analizele microscopice au evidențiat trei tipuri distincte de structuri tubulare în interiorul fosilei. Unele dintre acestea semănau cu trăsături ale fungilor, în timp ce altele prezentau îngroșări inelare necunoscute în rândul grupurilor moderne de ciuperci.
Cercetătorii au descoperit și așa-numitele „pete medulare” neobișnuite, fără echivalent printre fungii actuali. Imagistica 3D avansată a arătat modele de ramificare haotice, diferite de structurile organizate caracteristice creșterii fungice.
Anatomia fosilei era complexă, dar nu corespundea cu niciun organism cunoscut.
Oamenii de știință au analizat și compoziția moleculară a fosilei utilizând spectroscopie avansată. Aceasta nu conținea chitină, un component definitoriu al pereților celulari ai fungilor.
De asemenea, markerii chimici asociați în mod obișnuit cu ciupercile au fost absenți. În schimb, fosila includea compuși aromatici asemănători ligninei, o substanță întâlnită la plante, dar cu o structură chimică diferită.
Modelele de învățare automată au confirmat caracterul atipic al specimenului, având o acuratețe de peste 90%. Fosila nu a putut fi asociată cu fungii, plantele, animalele sau bacteriile.
Cercetătorii concluzionează că Prototaxites a aparținut, cel mai probabil, unui grup de eucariote necunoscut până în prezent. Aceasta ar putea reprezenta un experiment evolutiv pierdut, fără descendenți vii.
Deși absorbea nutrienți similar fungilor, nu era nici ciupercă, nici plantă.
Descoperirea subliniază faptul că ecosistemele antice au găzduit forme de viață fără echivalent în prezent. Oamenii de știință afirmă că rezultatele acestui studiu pot schimba înțelegerea noastră asupra evoluției timpurii a vieții terestre.
