Economiștii sunt împărțiți în opinia lor. Unii consideră că stimulul fiscal propus de Berlin ar putea conduce la o „renaștere europeană”, în timp ce alții susțin că efectele vor fi limitate de vechile slăbiciuni structurale și de incertitudinile geopolitice.
Impactul planului fiscal german rămâne sub semnul întrebării. Germania, odinioară motorul economic al Europei, se confruntă cu recesiunea din finalul anului 2022.
Conform unui sondaj realizat de FT, creșterea economică a zonei euro este estimată la 1,2% pentru anul 2026, urmând a ajunge la 1,4% în 2027. Această prognoză se aliniază, în linii mari, cu cele mai recente estimări ale Băncii Centrale Europene.
Estimarea anterioară pentru 2025, care anticipa o creștere de 0,9%, s-a dovedit a fi prea pesimistă, având în vedere că economia Uniunii Europene a crescut cu 1,4%. De asemenea, temerile că BCE a întârziat prea mult în reducerea dobânzilor par acum nejustificate.
În ciuda opiniilor diferite privind creșterea economică, există un consens larg că Banca Centrală Europeană a reușit să readucă inflația sub control.
Cu toate acestea, nu toți economiștii sunt convinși de capacitatea Germaniei de a genera o redresare semnificativă. Henry Cook, economist la MUFG Bank, a afirmat: „Creșterea cheltuielilor guvernamentale va stimula automat economia Germaniei, dar întrebarea-cheie este dacă acest lucru se va traduce într-o redresare mai largă”.
Există temeri că o parte din noile împrumuturi vor fi utilizate pentru a finanța cheltuieli curente și sociale, mai degrabă decât investiții, iar fondurile destinate apărării ar putea avea un impact limitat asupra creșterii economice.
Felix Feather, economist la Aberdeen Investments, avertizează că „oricine se așteaptă la o revenire semnificativă a economiei Germaniei în 2026 va fi, cel mai probabil, dezamăgit”.
În paralel, industria europeană se află sub presiune din cauza tarifelor de 15% impuse de SUA și a concurenței crescânde din China, ceea ce afectează încrederea consumatorilor.
Deși tarifele americane „până acum nu au avut un impact negativ semnificativ asupra creșterii din zona euro”, Fabio Balboni, economist la HSBC, avertizează că „este posibil să fi văzut doar vârful aisbergului”.
Un alt risc major este posibilitatea unei spargeri a „bulei inteligenței artificiale” pe piețele americane. Christian Schulz, economist-șef la Allianz Global Investors, a declarat că „o corecție severă a evaluărilor din sectorul tehnologic american rămâne cel mai mare risc global”.
Cu toate acestea, unii economiști prevăd și scenarii mai optimiste, inclusiv un acord de pace sau un armistițiu durabil în Ucraina.
