Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA) Hidroelectrica a hotărât avansarea proiectului Hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, conform unei informări transmise de companie.
Acționarii au aprobat primul punct de pe ordinea de zi, care viza înființarea unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) între SPEEH Hidroelectrica SA și EDF power solutions International, fiecare având o cotă de 50%.
A fost, de asemenea, aprobat Acordul Acționarilor care va fi încheiat între cele două entități, document ce va reglementa funcționarea și guvernanța societății mixte, creată pentru dezvoltarea proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița, un obiectiv strategic esențial pentru sistemul energetic național, au comunicat marți oficialii companiei.
Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie din România, oferind servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și având un portofoliu de peste un milion de clienți.
În ceea ce privește costurile proiectului, documentația pentru fundamentarea deciziei indică faptul că pentru faza 1, de prefezabilitate, costul estimat de Hidroelectrica și EDF este de 400.000 euro, iar pentru faza 2, de fezabilitate și dezvoltare, se preconizează un cost de 30 milioane euro, înainte de decizia finală de investiție.
Cele două companii și-au exprimat interesul comun pentru proiectul de la Tarnița, însă EDF a condiționat asocierea de asigurarea unui ajutor din partea statului român.
„EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare pentru implementarea unei scheme de venituri de sprijin aferente proiectului (rezervare de capacitate, CfD, feed-in tariff) pentru justificarea deciziei de a continua proiectul”, se menționează în documentația citată.
Aceste decizii sunt printre principalele măsuri luate de managementul companiei, care au contribuit marți la atingerea unui nou record istoric pe Bursa de Valori București.
Valoarea acțiunii Hidroelectrica S.A. a atins un maxim istoric de 138,40 lei, cel mai înalt nivel de la listarea societății la BVB pe 12 iulie 2023. Cu această cotație, capitalizarea Hidroelectrica a ajuns la 62,3 miliarde lei.
În perioada 1 septembrie 2025 – 27 ianuarie 2026, acțiunea Hidroelectrica a crescut cu aproximativ 14%, ceea ce reflectă interesul constant și în creștere al investitorilor față de strategia de investiții și dezvoltare a companiei, stabilitatea financiară și perspectivele favorabile pe termen mediu și lung.
„Le mulțumesc investitorilor pentru încrederea acordată Hidroelectrica și pentru susținerea constantă a direcției strategice pe care compania o urmează. Evoluția pozitivă a acțiunii reflectă atât performanța Hidroelectrica, cât și încrederea pieței în planul investiții și dezvoltare propus. De la preluarea mandatului de CEO, în septembrie 2025, valoarea acțiunii Hidroelectrica s-a apreciat semnificativ, confirmând că deciziile asumate, proiectele strategice demarate și angajamentul pentru o guvernanță responsabilă și transparentă creează valoare tangibilă atât pentru acționari, cât și pentru sistemul energetic național”, a declarat Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica.
Astfel, în intervalul menționat (1 septembrie 2025 – 27 ianuarie 2026), capitalizarea bursieră a companiei a crescut cu aproximativ 14%, de la 54,7 miliarde lei la 62,3 miliarde lei, plasând Hidroelectrica ca a doua cea mai mare companie românească în funcție de capitalizarea bursieră.
„Această performanță confirmă încrederea pieței de capital în strategia Hidroelectrica, orientată către investiții, dezvoltarea de capacități energetice strategice, consolidarea poziției financiare și asumarea unui rol central în tranziția energetică a României”, au transmis oficialii Hidroelectrica.
Potențiala colaborare cu EDF a fost discutată în cadrul întâlnirii președintelui Nicușor Dan cu liderul francez Emmanuel Macron la Palatul Élysée, pe 9 decembrie.
„Am vorbit de chestiuni concrete, cum e investiția de la Tarnița, pe care o companie franceză vrea să o facă în zona de energie,” a declarat Nicușor Dan, la Paris.
Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, situată în județul Cluj, un proiect inițiat în perioada lui Ceaușescu, a fost relansat acum doi ani de Sebastian Burduja, la începutul mandatului său de ministru al Energiei.
La scurt timp după preluarea mandatului, Sebastian Burduja a anunțat, pe 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în conformitate cu cerințele atașate la anunț.
Costurile estimate pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se situau între 3,2 și 3,5 milioane de euro, fără TVA, variația fiind dependentă de abordările, profunzimea analizelor și caracteristicile specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale.
Procedura a eșuat de două ori în mandatul lui Burduja, similar cu încercările anterioare de a atrage investitori, care au fost sistate de stat.
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, a recomandat în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) pentru perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica a menționat la acea vreme că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului CHEAP Tarnița – Lăpuștești, aceasta nu a fost inclusă în scenariile fundamentale ale Planului de Dezvoltare a RET.
„În condițiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producție a energiei electrice din România va crește ponderea sectorului nuclear și a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacități care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, se arată în documentele oficiale.
În octombrie 2024, Sebastian Burduja, nemulțumit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”.
La acel moment, Burduja a precizat că va continua discuțiile cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici globali.
Conform fostului ministru, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este, de asemenea, cel mai mare operator de active nucleare din lume, având aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, raportează venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari.
Pe 4 noiembrie, Ministerul Energiei a semnat un memorandum de înțelegere, document neangajant, cu compania japoneză ITOCHU pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești.
Câteva luni mai târziu, pe 4 august, la scurt timp după preluarea mandatului de către actualul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, reprezentanții Ministerului au precizat, la solicitarea Gândul, că proiectul Hidrocentralei Tarnița – Lăpuștești nu a fost abandonat.
„Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
„În prezent, Hidroelectrica SA continuă discuțiile pentru stabilirea cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției la începutul lunii august.
