Conform unor date recente, impactul inteligenței artificiale (AI) asupra economiei globale a fost limitat, în ciuda promisiunilor ambițioase, conform publicației Fortune.
Mii de directori executivi raportează că AI a avut efecte reduse asupra forței de muncă și a productivității. Aceste concluzii reînvie discuția despre cunoscutul „paradox al productivității”, formulat de economistul Robert Solow în 1987.
În acea perioadă, Solow observa că „era computerelor” era evidentă, însă nu se reflecta în statisticile privind productivitatea. În prezent, economiștii se întreabă dacă inteligența artificială va urma un model similar.
Directorii raportează un impact limitat în companii
Un studiu recent realizat de Biroul Național de Cercetare Economică a evaluat opiniile a 6.000 de directori din Statele Unite, Regatul Unit, Germania și Australia. Aproape 90% dintre ei au declarat că AI nu a avut un impact măsurabil asupra ocupării sau productivității în ultimii trei ani.
Deși două treimi dintre respondenți afirmă că utilizează inteligența artificială, media utilizării este de doar 1,5 ore pe săptămână. Un sfert dintre companii menționează că nu utilizează deloc această tehnologie.
Cu toate acestea, directorii rămân optimiști. Aceștia estimează o creștere a productivității de 1,4% și o creștere a producției de 0,8% în următorii trei ani. Așteptările privind ocuparea forței de muncă sunt mixte: companiile prevăd ușoare reduceri, în timp ce angajații așteaptă o creștere modestă.
Miliarde investite, rezultate încă neclare
Investițiile corporative în AI au depășit 250 de miliarde de dolari în 2024. Cu toate acestea, indicatorii macroeconomici nu arată schimbări semnificative.
Torsten Slok, economistul-șef al Apollo, a subliniat că AI este „prezentă peste tot, cu excepția datelor macroeconomice”. El a afirmat că ocupația, productivitatea și inflația nu arată un avans clar datorat AI.
Studiile academice oferă concluzii mixte. Banca Rezervei Federale din St. Louis a raportat o creștere a productivității de 1,9% asociată tehnologiilor de inteligență artificială. În contrast, un studiu MIT din 2024 estimează un avans de doar 0,5% în următorul deceniu.
Economistul Daron Acemoglu a caracterizat această cifră ca fiind „mai bună decât zero”, dar mult sub așteptările industriei.
Provocări de implementare și încredere
Cercetările privind piața muncii indică o creștere a scepticismului. ManpowerGroup a observat o creștere a utilizării regulate a AI cu 13% în 2025, însă încrederea în eficiența sa a scăzut cu 18%.
Anumite companii își revizuiesc strategiile de personal. Directorul de resurse umane al IBM a anunțat recent extinderea angajărilor în rândul tinerilor pentru a asigura o generație viitoare de lideri.
Experții accentuează că valoarea AI nu depinde doar de instrumentele utilizate, ci și de modul în care acestea sunt integrate în activitatea companiilor.
Urmează o „curbă în J”?
Istoria oferă un precedent. După o perioadă de stagnare a productivității în domeniul IT, anii ’90 au marcat o revenire semnificativă.
Anumiți economiști consideră că AI ar putea urma o traiectorie similară, de tip „curbă în J”, cu o fază inițială de ajustare urmată de creșteri accelerate.
