Conform informațiilor prezentate de Guvern, România colectează doar 0,55% din PIB din impozitele pe proprietate, în comparație cu media Uniunii Europene, care este de 1,85%. De asemenea, există variații semnificative între localități, iar aproximativ o treime din impozite rămâne neîncasată.
Executivul afirmă că măsurile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și cele convenite cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, au fost amânate de mai multe ori. Această întârziere risca să blocheze tranșe esențiale de fonduri europene, inclusiv cererile de plată patru și cinci din PNRR, care sunt estimate la câteva sute de milioane de euro.
În comunicatul emis de Guvern se menționează că adoptarea actelor normative la sfârșitul anului a restrâns calendarul de implementare. Din această cauză, autoritățile locale au avut la dispoziție foarte puțin timp pentru a actualiza sistemele și a decide noile cote. Aceasta explică problemele întâmpinate în primele zile ale anului, inclusiv erorile în deciziile de impunere, discrepanțele între localități și defecțiunile de pe platforma ghișeul.ro. Oficialii afirmă că sistemele sunt acum actualizate treptat, iar disfuncționalitățile vor fi remediate.
1. Eliminarea coeficienților de reducere (efect direct asupra bazei)
Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:
- până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
- 30% pentru clădiri între 50–100 ani;
- 10% pentru clădiri între 30–50 ani;
- plus o reducere suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).
Astfel, o clădire care anterior beneficia de reduceri considerabile va fi impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere peste nivelul mediu de aproximativ 70%.
2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul
Legea nr. 239/2025 a introdus:
- valori de referință actualizate pentru baza impozabilă;
- o bază de calcul recalibrată conform realității economice.
3. Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)
• autoritățile administrației publice locale au capacitatea de a stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.
„Toți banii rămân la bugetele locale”
În ceea ce privește impactul bugetar, Guvernul estimează încasări suplimentare de 3,7 miliarde de lei în 2026, ceea ce reprezintă o creștere de peste 30% comparativ cu anul precedent. Toate aceste sume vor rămâne la bugetele locale, iar bugetul de stat nu va mai suplimenta transferurile din cauza deficitului.
Pentru clădiri și terenuri, baza de calcul a fost actualizată și majorată cu aproximativ 70%. Sunt eliminate reducerile aplicate anterior clădirilor vechi, iar administrațiile locale au posibilitatea de a stabili cote între 0,08% și 0,2%, în funcție de propriile decizii. În anumite cazuri, impactul cumulat poate depăși creșterea medie menționată, mai ales acolo unde cotele locale erau la minim.
Măsurile au fost adoptate de Guvern pentru a ridica condiționalitățile macroeconomice și a valida jaloanele, iar aplicarea lor a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, atacurilor din partea opoziției și a procedurilor legale ulterioare.
Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4 și încasarea fondurilor europene.
Adoptarea actului normativ pe 15 decembrie 2025, cu un termen foarte restrâns pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare, permițând autorităților administrației publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare pentru stabilirea cotelor și a elementelor de competență locală, de urgență, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparență decizională. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităților publice locale și a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul în deciziile de impunere, discrepanțe în aplicarea între UAT-uri).
În prezent, autoritățile statului lucrează pentru a remedia aceste disfuncționalități, conform documentului.
În ceea ce privește autoturismele, sistemul rămâne legat de cilindree, dar valorile sunt diferențiate în funcție de norma de poluare. Vehiculele mai vechi vor plăti taxe mai mari, în timp ce cele cu emisii reduse vor avea creșteri moderate. Pentru mașinile hibride, bonificațiile se aplică doar în cazul în care emisiile sunt sub 50 de grame de CO₂ pe kilometru, conform cerințelor Comisiei Europene.
Astfel, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai mari pe fracțiune, iar vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri moderate ale impozitului. Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR.
Prin această abordare, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, având ca scop internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără a introduce o nouă taxă și fără riscuri administrative.
Referitor la impozitarea autoturismelor hibride, comentariile Comisiei au subliniat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, conform interpretării Comisiei, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca un substitut pentru emisii scăzute, ci este necesar să se atingă un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂, conform comunicatului.
Guvernul afirmă că această reformă întărește autonomia locală, generează mai multe resurse financiare pentru comunități și îndeplinește angajamentele asumate față de Uniunea Europeană.
Ceea ce Guvernul pare că nu a aflat încă este că, deși România se află printre țările cu un nivel mai scăzut de impozitare, diferența semnificativă este justificată de venitul mediu al țărilor cu un nivel de impozitare mai ridicat, precum Franța, Spania, Grecia, Elveția, Belgia, Regatul Unit, Danemarca, Portugalia și Italia (țări cu venituri net superioare).
De asemenea, se remarcă faptul că Germania are o pondere semnificativ mai mică, de 1%, comparativ cu 3,7%, 3,2%, 2,5% sau 2,7%, cum au țările menționate anterior.
