Într-un comunicat semnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, se menționează că „în exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept”, Instanța Supremă își exprimă „îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii” adresate de premierul Ilie Bolojan președintei Curții Constituționale a României, la data de 6 februarie 2026.
„Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în cazul unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințele financiare externe actului de justiție constituțională, constituie o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul conform căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în domeniul pensiilor de serviciu au fost deja discutate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele menționate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, se arată în comunicatul președintelui ICCJ.
Conform sursei citate, Curtea Constituțională „nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”.
„Rolul său este exclusiv acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să rezulte unicamente din analiza juridică, nu din considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, chiar și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu reprezintă un obstacol pentru angajamentele europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să afecteze grav credibilitatea instituțiilor statului și încrederea publicului în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, se mai specifică în comunicat.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a informat oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la riscurile financiare, susținând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR în cazul neîndeplinirii jalonului pensiilor de serviciu.
Conform documentului transmis CCR, în urma unei reuniuni desfășurate pe 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, „a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
Premierul a subliniat că executivul de la Bruxelles nu va transmite o informare oficială privind rezultatul evaluării înainte de 11 februarie 2026, specificând: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”.
Bolojan a menționat că demersul său se bazează pe obligațiile constituționale prevăzute de articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care subliniază responsabilitatea autorităților statului de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană.
Demersul de informare a Curții Constituționale a fost anunțat de premierul Bolojan, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.
