Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a discutat luni, într-un interviu pentru PS News, despre situația actuală a sistemului sanitar din România și prioritățile bugetare pentru anul 2026.
Ministrul a subliniat că, dincolo de problemele deja cunoscute, cele mai mari dificultăți nu derivă neapărat din lipsa de finanțare, ci din modul în care sistemul este organizat și administrat.
Referitor la bugetul Ministerului Sănătății pentru anul următor, Rogobete a menționat că o prioritate rămâne continuarea investițiilor în infrastructura medicală.
El a afirmat că nu există riscuri semnificative în ceea ce privește finalizarea proiectelor deja în desfășurare, în special cele finanțate prin PNRR, Programul Operațional Sănătate sau Banca Mondială.
„Continuarea investițiilor în infrastructură este absolut esențială. Majoritatea proiectelor, în special construcțiile noi, sunt fie finalizate, fie au un grad de execuție de peste 90%, ceea ce înseamnă că a mai rămas o cotă mică pentru închiderea lor”, a declarat ministrul.
Un alt aspect important îl constituie programele de screening și prevenție, pe care Rogobete le consideră cruciale pentru viitorul sistemului sanitar. El a explicat că investițiile în prevenție reprezintă o economie pe termen lung.
„Este mult mai eficient și mai puțin costisitor să tratezi o boală descoperită la timp decât una aflată într-un stadiu avansat, când, din păcate, uneori nu se mai poate face nimic”, a afirmat ministrul.
Alexandru Rogobete a abordat și subiectul accesului la tratamente moderne, menționând că au fost introduse 41 de medicamente noi pe lista de compensate, multe dintre ele așteptate de pacienți de ani de zile.
Întrebat care este cea mai mare problemă a sănătății din România, dacă lipsa banilor sau lipsa de organizare, ministrul a răspuns că „organizarea este problema, nu finanțarea”.
El a precizat că bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aproape s-a dublat în ultimii patru ani, crescând de la aproximativ 41 de miliarde de lei în 2020 la 87 de miliarde în 2025.
De asemenea, el a adăugat că sistemul de sănătate este complex, comparabil cu un organism viu, în care intervin nu doar cadrele medicale și pacienții, ci și emoțiile legate de boală și suferință.
„[Sistemul de sănătate] are componenta de resursă umană, personalul medical, o altă componentă umană importantă și anume pacienții. Pe lângă aceste două zone, mai are ceva ce alte sisteme nu au. Are viață și mai are moarte. Emoția generată de suferință, emoția generată de moarte, emoția generată de incertitudinea că-ți poți pierde viața și așa mai departe, tu sau cei dragi, fac din sistemul de sănătate unul special care trebuie tratat așa cum este. Orice măsură abruptă, orice măsură cu barda, orice măsură care nu calculează toate aceste elemente face haos în sistemul de sănătate, iar haosul în sistemul de sănătate se reflectă de fapt asupra pacienților”, a spus Rogobete.
