Comisia Europeană a inițiat o investigație detaliată pentru a analiza dacă modificările propuse de România în ceea ce privește planul de restructurare al companiei de energie electrică CE Oltenia respectă reglementările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, conform unui comunicat de presă emis vineri.
Specialiștii de la Bruxelles examinează dacă fondurile acordate de România ca ajutoare de stat respectă normele UE sau dacă aceste sume ar trebui să fie acoperite din bugetul public. Acest lucru ar implica, în principiu, ca statul să suporte respectivele plăți din alte surse publice, de obicei, printr-o suplimentare a bugetului Ministerului Energiei.
Complexul energetic Oltenia este o companie cu conducere dualistă, deținută de stat prin Ministerul Energiei, care are 87,48% din capitalul social, în timp ce Fondul Proprietatea S.A. deține 11,81% și Electrocentrale Grup S.A. 0,46%. Această întreprindere publică din România, activă în domeniul extracției lignitului și producției de energie electrică, este unul dintre principalii angajatori dintr-o regiune cu rate ale șomajului ce depășesc constant media națională, având peste 8.000 de angajați.
Subiectul ajutoarelor de stat pentru CE Oltenia a fost abordat pentru prima dată acum mai bine de patru ani. În ianuarie 2022, Comisia Europeană a aprobat condiționat ajutorul de restructurare în valoare de 2,66 miliarde euro (13,15 miliarde lei) destinat CE Oltenia, pentru a susține planul de restructurare pentru perioada 2021-2026.
La acea dată, ajutorul a fost aprobat conform Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.
În decembrie 2025, Comisia a primit din partea României o notificare privind modificarea planului de restructurare, prin care ajutorul de restructurare a fost majorat de la 2,66 miliarde euro la 2,86 miliarde euro, iar perioada de restructurare a fost extinsă cu trei ani, până la sfârșitul anului 2029.
„România susține că prelungirea este necesară din cauza întârzierilor în implementarea noilor centrale de producere a energiei electrice pe bază de energie solară și gaze, ceea ce a dus la întârzierea eliminării treptate a capacităților existente pe bază de lignit ale CE Oltenia. România afirmă că există un risc pentru securitatea aprovizionării în regiune din cauza situației geopolitice actuale. CE Oltenia este principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova și unul dintre furnizorii pentru Ucraina”, a comunicat Comisia.
Centralele implicate includ centrala în ciclu combinat de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1.700 MW, care la momentul punerii în funcțiune va deveni cea mai mare unitate de producere a energiei electrice din Europa, și centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW, parte a unei investiții realizate de Romgaz. Centrala pe gaze naturale construită pe amplasamentul fostei termocentrale de la Mintia, de către Mass Global Energy Rom, o companie irakiană ce investește 1,4 miliarde euro, este programată să devină operațională în septembrie, conform anunțului Guvernului din 5 februarie, după întâlnirea investitorilor cu premierul Ilie Bolojan. În ceea ce privește centrala de la Iernut, noul termen avansat este sfârșitul acestui an, cu finalizarea estimată pentru 31 decembrie 2025, în proporție de aproximativ 97,5%.
Comisia Europeană va verifica, în această fază, pe baza informațiilor primite din partea României, dacă planul de restructurare revizuit se aliniază normelor UE privind ajutoarele de stat.
Astfel, Comisia a decis să deschidă o investigație aprofundată pentru a evalua, în special:
- dacă perioada de prelungire a planului este rezonabilă și dacă acesta contribuie la restabilirea viabilității pe termen lung a CE Oltenia;
- dacă aportul CE Oltenia, al investitorilor sau al instituțiilor financiare este suficient pentru a asigura că ajutorul rămâne proporțional;
- dacă România va implementa măsuri suplimentare adecvate pentru a limita distorsiunile concurenței cauzate de ajutorul suplimentar;
- dacă întârzierile în implementarea etapelor-cheie ale planului de restructurare au fost în afara controlului CE Oltenia sau al României.
„Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților interesate, inclusiv CE Oltenia, oportunitatea de a prezenta observații. Aceasta nu influențează rezultatul investigației”, a transmis Comisia.
Este important de menționat că România a reușit anul trecut să renegocieze calendarul de închidere a capacităților de producție pe cărbune ale CE Oltenia până la punerea în funcțiune completă a noilor capacități de producție de energie.
„România și-a asumat în trecut o țintă ambițioasă de decarbonizare, dar nu putem risca alimentarea cu energie a populației. Prin urmare, amânarea închiderii centralelor pe cărbune este esențială: nu putem opri niciun grup până când noile capacități de producție a energiei electrice nu sunt 100% operaționale și gata să le înlocuiască”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei, la începutul lunii octombrie.
La 1 ianuarie 2021, România avea 4.920 MW instalați în centrale pe cărbune. La 31 decembrie 2021, au fost retrase definitiv 1.695 MW, iar în 2023 au fost închise încă 330 MW (jumătate din ținta T115, privind închiderea a 660 MW).
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România s-a angajat în 2021 să retragă definitiv 1.425 MW până la 1 ianuarie 2026, la care se adaugă 330 MW neînchiși din T115, totalizând 1.755 MW, dintre care 1.305 MW de la Complexul Energetic Oltenia, 300 MW de la Electrocentrale Craiova, 100 MW de la CET Govora și 50 MW de la UAT Iași.
Conform oficialilor, Ministerul Energiei a transmis, în septembrie 2025, o propunere către Comisia Europeană referitoare la menținerea în funcțiune, în regim comercial, a trei grupuri energetice și păstrarea altor două grupuri în rezervă tehnică, pentru a asigura siguranța sistemului energetic în perioadele de consum maxim sau în situații neprevăzute, pe baza unui studiu de adecvanță realizat de un consultant independent, la cererea Transelectrica SA, cu contribuția CE Oltenia.
În același timp, planul de restructurare actualizat a fost trimis Direcției Competitivitate din cadrul Comisiei Europene și prevede prelungirea termenelor de închidere a unităților pe cărbune până la finalul anului 2029. Conform propunerilor, Complexul Energetic Oltenia va continua să funcționeze cu cinci exploatări miniere, în conformitate cu necesarul pentru alimentarea capacităților de producție a energiei electrice pe bază de lignit (inclusiv pentru Electrocentrale Craiova).
„Ca urmare a acestui demers, planul de restructurare al companiei a fost revizuit, actualizându-se jalonul 119 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) într-o manieră care să permită o adaptare treptată. Soluțiile propuse de Complexul Energetic Oltenia vizează asigurarea viabilității economice, continuarea investițiilor în noi capacități de producție (CCGT și fotovoltaice) și modernizarea infrastructurii energetice, contribuind astfel la menținerea competitivității României în contextul tranziției energetice europene”, a declarat Ministerul Energiei în octombrie.
