Victor Negrescu: România pierde 458,7 milioane de euro din cauza jaloanelor neîndeplinite
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat vineri că România riscă să piardă aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, din cauza neîndeplinirii jaloanelor stabilite. Guvernul român a avut la dispoziție perioada decembrie 2023 – noiembrie 2025 pentru a efectua modificări și a negocia cu Comisia Europeană, însă rezultatele au întârziat să apară.
Contextul actual al gestionării fondurilor europene
Pierderile financiare survin în condițiile în care „actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub formă de împrumuturi cu dobânzi foarte mici”. Negrescu a subliniat că, „dacă întârzierile continuă din cauza unui management deficitar, am putea ajunge la pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism”.
Critici la adresa reformelor implementate
Vicepreședintele Parlamentului European a caracterizat planul actual ca fiind „scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă”. Deși a evitat să numească partidele implicate în redactarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), el a accentuat că reformele nu pot fi implementate eficient sub presiune.
Negrescu a menționat că guvernul încearcă să remedieze întârzierile în mod superficial, prin reforme realizate pe fugă, care nu sunt sustenabile pe termen lung. Coaliția pro-europeană, formată acum 10 luni pentru a salva fondurile europene, a avut rezultate slabe, evidențiate prin „bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate”.
Negocieri ferme pentru bugetul Uniunii Europene
În ceea ce privește negocierile pentru bugetul viitor al Uniunii Europene, Negrescu a afirmat că „România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate”.
El a adăugat că România are posibilitatea de a salva o parte din fondurile neutilizate, utilizând „mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european”. Astfel, țara poate redirecționa o parte din sumele necheltuite către noi instrumente financiare, pentru a finanța proiectele deja inițiate sau pentru a include proiecte cu dublă utilizare, care pot continua și după termenul din august 2026.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
