Proiectul adoptat stabilește că persoanele înscrise în Registrul național automatizat al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale sau de exploatare a unor persoane nu vor putea încheia contracte de muncă sau de voluntariat în domenii precum educația, sănătatea, protecția socială sau sportul.
„De azi, există un pic mai multă protecție pentru minori și persoanele vulnerabile față de agresorii sexuali condamnați. Legea menționează acum foarte clar că aceștia, dacă sunt înscriși în Registrul persoanelor condamnate pentru astfel de fapte, nu se mai pot angaja în școli, spitale sau centre de îngrijire”, a declarat Ștefan Pălărie.
Senatorul a subliniat și o modificare importantă: „Registrul va conține acum și informații privind locul lor de muncă al agresorului, o informație care până acum lipsea”.
Interdicții extinse pentru entități publice și private
În forma adoptată, legea interzice angajarea sau colaborarea, inclusiv pe bază de voluntariat, cu entități publice sau private din:
- sistemul de învățământ
- sistemul de sănătate
- protecția socială
- educație fizică și sport
- orice activitate care presupune contact direct cu copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități sau alte categorii vulnerabile
- activități care implică examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane
De asemenea, persoanele înscrise în Registru vor avea obligația să comunice Poliției date despre angajatorul sau entitatea cu care au încheiat un raport de muncă ori voluntariat.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne la momentul depunerii proiectului, în Registrul agresorilor sexuali sunt înscrise peste 65.000 de persoane.
Nemulțumiri privind forma finală a legii
Senatorul USR a criticat eliminarea unor prevederi din proiectul inițial.
„Era bine dacă în Comisii și la plen nu ar fi fost eliminată din proiect partea în care Poliția se implica în a face verificări și cu privire la agresorii angajați deja, astfel încât să se asigure că încetează contractul de muncă al celor care activează în școli, spitale, centre de îngrijiri etc.”, a afirmat Ștefan Pălărie.
Acesta a adăugat că intenționează să revină cu o nouă inițiativă legislativă: „Îmi doresc să revenim cu un proiect de lege care să închidă tot acest cerc, pentru siguranță completă în fața acestor personaje cu risc mare de recidivă”.
Registrul agresorilor sexuali
Legea pentru înființarea Registrului agresorilor sexuali a fost adoptată în 2019, printre inițiatori aflându-se parlamentari USR precum Cristian Ghica, Silviu Dehelean și George Edward Dircă.
Noua modificare vine să întărească mecanismele de protecție a minorilor și a persoanelor vulnerabile, într-un context în care autoritățile încearcă să limiteze riscul de recidivă și accesul agresorilor la medii sensibile.
