Țoiu a reamintit că acordul Mercosur este rezultatul unor negocieri ce durează de aproape 25 de ani, România fiind implicată în aceste discuții de 18 ani. Ea a subliniat că primul acord politic semnificativ între Uniunea Europeană și Mercosur a fost realizat sub președinția României la Consiliul UE în 2019, iar rolul autorității publice române a fost acela de a susține continuu acest proces.
Conform declarațiilor ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, este una de susținere a acordului Mercosur. Țoiu a afirmat că, după această declarație, nu a existat nicio opoziție semnificativă din partea conducerii vreunui partid din coaliție înainte de finalizarea procesului procedural.
„În primul rând, am observat tentative de personalizare a unor decizii de politică externă și de strategie ale României. Acestea țin de dinamica politicii interne și nu este un domeniu în care vreau să comentez. M-aș întoarce însă la poziția României. Mercosur este un acord comercial care se negociază de 25 de ani, iar România este prezentă în aceste negocieri de 18 ani.
Prima dată când s-a ajuns la un acord politic semnificativ între Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost sub președinția României și este meritul României de a fi participat la aceste negocieri. Vorbim despre 2019. Cine își aduce aminte știe și care au fost partidele responsabile atunci.
De atunci și până acum, până la momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat public și transparent, onest, în decembrie, că poziția României este de a susține Mercosur, nu ați văzut niciun președinte al vreunui partid din coaliție care să aibă o altă poziție decât a președintelui sau să ceară ca această conversație să aibă loc în formatul coaliției sau în orice alt format de lucru”, a declarat Țoiu, la B1TV.
Ministrul de Externe a accentuat că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt experți de carieră, cu zeci de ani de experiență, care nu fac distincție în modul de lucru în funcție de schimbările politice. Ea a menționat acordul comercial între Uniunea Europeană și Chile, care include componente agricole și a fost negociat și aplicat cu criterii similare, subliniind profesionalismul echipelor românești implicate.
„L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în legătură cu propria sa semnătură”, a afirmat Țoiu, referindu-se la reacția publică a oficialului agriculturii față de aprobarea acordului. Totuși, a respins ideea că acest fapt ar fi afectat în mod substanțial poziția României în negocieri sau ar fi modificat sprijinul general pentru acord.
„Poate căuta orice acord comercial la care România a participat în negocieri, orice acord comercial pe care Uniunea Europeană l-a semnat cu alte piețe de desfacere și poate observa foarte ușor că nimeni n-a fost subiectiv în ce îl privește pe dumnealui. De asemenea, toate deciziile pe care noi le luăm ca guvern, toate deciziile pe care le luăm ca țară, au un parcurs în care anumite ministere au observații consultative.
În Comisia de Agricultură din Parlamentul European au fost transmise observații către Comisia care se ocupă de componenta comercială, din care o parte au fost incluse, iar altele nu. Vă ofer câteva exemple importante privind această negociere, care a avansat răspunsul la temerile legitime ale fermierilor: 3,8 miliarde de euro pentru România, alocate exclusiv pentru agricultură și dezvoltare rurală.
De asemenea, criteriile și standardele de calitate pentru produsele care urmau să vină pe acordul Mercosur din țările Mercosur sunt identice cu cele ale Uniunii Europene. În plus, există o clauză foarte importantă, deoarece temerile fermierilor sunt legitime. Ei se temeau, și pe bună dreptate, că o concurență crescută ar putea pune presiune pe prețurile cu care își pot vinde produsele pe piață.
Astfel, dacă variația de preț ajunge să fie mai mare de 5%, există această clauză de salvgardare care poate fi activată chiar și de un singur stat membru, solicitând Comisiei o investigație. Un alt lucru cerut a fost un răspuns rapid din partea Comisiei, s-a ajuns la termenul de 21 de zile, care este similar cu birocrația proprie a țării noastre. Trebuie să recunoaștem că este un termen corect, nu unul lent care să frâneze”, a mai adăugat aceasta.
Referitor la dezbaterea mai largă între industrie și agricultură, Țoiu a respins ideea că discuțiile despre Mercosur ar reprezenta o confruntare între aceste două sectoare. Ea a subliniat că bugetul Uniunii Europene alocă o pondere majoră agriculturii, aproximativ o treime din buget, iar creșterea economică în sectoare precum industria auto, tehnologia sau transporturile contribuie la bugetele naționale și europene, sprijinind astfel și sectorul agricol.
Ministrul a explicat că o economie în creștere poate susține investiții mai mari în agricultură, iar dezvoltarea unui lanț valoric sănătos oferă multiple beneficii pentru societate și pentru fermieri.
De asemenea, Țoiu a afirmat că deciziile privind negocierile comerciale, deși au impact asupra agriculturii și industriei, sunt luate în contextul strategiilor europene și nu ar trebui reduse la dispute politice interne.
