Factorii de decizie caută soluții de sprijin, însă opțiunile disponibile sunt mai restrânse decât în timpul invaziei Rusiei în Ucraina, din urmă cu patru ani. Atunci, datoria publică și costurile de împrumut erau mai reduse, iar gospodăriile și companiile europene beneficiau de fonduri provenite din programele de stimulare economică implementate în perioada pandemiei, conform The Wall Street Journal.
În prezent, costurile de împrumut cresc în întreaga Europă, iar datoria publică în Marea Britanie și Franța se află la cele mai ridicate niveluri raportate la PIB din ultimele șase decenii.
„Nu mai avem bani”, a declarat săptămâna trecută guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, pentru postul RTL.
Creșterea prețurilor la energie prezintă riscuri de accelerare a dezindustrializării, deoarece industriile cu un consum mare de energie, precum producătorii de produse chimice, își închid fabricile din Europa și își mută producția în China sau Statele Unite.
În primele zece zile ale conflictului, creșterea prețurilor la petrol și gaze a costat contribuabilii europeni aproximativ trei miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili.
Grupul german Volkswagen a avertizat că războiul aduce noi riscuri geopolitice și ar putea influența vânzările mărcilor sale de lux, precum Porsche și Audi.
Conflictul din Orientul Mijlociu reprezintă o nouă provocare pentru economia europeană. Anul trecut, tarifele impuse de președintele american Donald Trump au restricționat accesul produselor europene pe piața din SUA.
Economia Europei depinde în mare măsură de comerțul internațional, având puține resurse naturale proprii. În zona euro, comerțul exterior constituie aproape jumătate din producția anuală a blocului, spre deosebire de aproximativ 35% în China și 25% în Statele Unite.
Marea Britanie, care importă mai multă energie și alimente decât produce, ar putea fi una dintre țările cele mai afectate, conform unei analize Goldman Sachs.
Creșterea prețurilor la benzină, un subiect sensibil pentru alegători, este deja evidentă în multe țări europene.
După invazia Rusiei în Ucraina, Franța a acordat un sprijin energetic de aproximativ 105 miliarde de euro în 2022 și 2023. Totuși, cu o datorie publică record de 3,48 trilioane de euro și un deficit bugetar estimat la 5,4% din PIB, astfel de programe nu mai par fezabile.
Măsurile anunțate până acum de guvernele europene sunt mai limitate și nu implică cheltuieli semnificative. Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a propus ca benzinăriile să nu mai aibă voie să modifice prețurile de mai mult de o dată pe zi. De asemenea, statele au convenit să elibereze rezerve de petrol.
