Europa se confruntă în prezent cu presiuni economice, crize sociale și conflicte geopolitice, iar dezbaterile din Parlamentul European reflectă impactul acestor situații asupra cetățenilor. De la creșterea costurilor energiei la dificultățile întâmpinate de fermieri din cauza scumpirii carburanților, eurodeputații solicită măsuri prin care Uniunea Europeană să răspundă acestor provocări.
Într-un interviu acordat MEDIAFAX, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a subliniat nevoia ca UE să reacționeze mai prompt la aceste crize, utilizând instrumentele disponibile pentru a proteja cetățenii și economia.
Sprijin pentru fermieri în contextul creșterii prețurilor la carburanți
Victor Negrescu a solicitat recent Comisiei Europene să implementeze un mecanism de compensare la nivel european pentru a sprijini fermierii afectați de creșterea prețurilor la carburanți, generată de tensiunile din Orientul Mijlociu.
„Am cerut Comisiei Europene să ofere un răspuns rapid la situația cu care se confruntă europenii din cauza creșterii costurilor carburanților. De asemenea, am solicitat o clarificare cu privire la suportul pe care intenționează să-l ofere fermierilor europeni afectați de această situație”, a declarat europarlamentarul.
Conform acestuia, Uniunea Europeană dispune deja de mecanisme financiare care pot fi activate în astfel de cazuri, dar acestea trebuie folosite mai rapid și eficient. „Uniunea Europeană are un mecanism pentru finanțarea soluțiilor de sprijin pentru fermieri din fondul de rezervă, utilizat anterior în contextul războiului din Ucraina sau în cazul calamităților naturale, unde au fost alocate fonduri statelor membre”, a adăugat Negrescu.
„Mecanismul ar trebui să includă soluții de sprijin direct pentru fermieri, precum și posibilitatea de a acoperi costurile generate de majorarea prețurilor îngrășămintelor, care au înregistrat, de asemenea, o creștere a costurilor”, a continuat europarlamentarul.
Referitor la intervenția președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acesta a menționat că a discutat despre ajutoarele de stat și mecanismele necesare, adăugând că se va vedea dacă aceste mecanisme vor fi folosite doar pentru fermieri sau și pentru alte industrii afectate.
Riscul creșterii prețurilor pentru consumatori
Dacă măsurile de sprijin nu sunt adoptate rapid, efectele negative ar putea afecta nu doar fermierii, ci și consumatorii. În acest context, Negrescu a solicitat Comisiei Europene să stabilească priorități.
„Am cerut măsuri integrate pentru sprijinirea țărilor afectate de creșterea prețului la energie, subliniind necesitatea unei acțiuni comune și a coordonării între statele membre, propunând și câteva soluții”, a afirmat acesta.
„Am solicitat Comisiei Europene să combată speculațiile existente la nivelul mai multor state membre, în sectorul furnizorilor de carburant, pentru a ne asigura că nu există creșteri de prețuri nejustificate”, a adăugat Negrescu.
El s-a arătat optimist că liderii europeni, care se vor reuni la Bruxelles pentru Consiliul European, vor lua o decizie clară. Se așteaptă ca România să fie printre țările care cer explicit aceste măsuri de protecție pentru cetățeni, dorind o implementare rapidă.
Criza locuințelor, o problemă europeană
Criza locuințelor a fost o temă centrală în discuțiile de săptămâna aceasta de la Strasbourg. Victor Negrescu a afirmat că „politica de locuire este o problemă europeană, deoarece prețurile locuințelor au crescut, în medie, cu 50% din 2010 până în prezent”.
„Statisticile europene arată că mulți tineri întâmpină dificultăți în achiziționarea unei locuințe sau în plata chiriei pentru locuințe accesibile, care să le ofere oportunitățile dorite”, a subliniat europarlamentarul.
Pentru a aborda această problemă, Negrescu susține un plan european mai ambițios pentru locuințe accesibile. „Am propus un amendament în cadrul poziției Parlamentului European privind bugetul pe termen lung, solicitând alocarea a cel puțin 25 de miliarde de euro pentru locuințe, fie pentru construcția de noi locuințe, fie pentru accesibilizarea sau modernizarea lor”, a declarat acesta.
„În prezent, politica de coeziune europeană prevede o alocare de aproximativ 9 miliarde de euro, așa că nu ar fi dificil să ajungem la 20 de miliarde”, a adăugat el.
Conflictul din Orientul Mijlociu. Negrescu despre decizia CSAT privind găzduirea de echipamente militare
Conflictul din Orientul Mijlociu rămâne o temă de importanță internațională. Negrescu a comentat atacurile Statelor Unite și Israelului, afirmând că acestea au fost motivate de amenințările generate de Iran.
„Partenerii americani și israelieni au considerat că intervenția a fost necesară din cauza dezvoltării de arme periculoase de către Iran, care reprezintă o amenințare pentru stabilitatea regiunii. Iranul este cunoscut pentru sprijinul acordat grupărilor teroriste și pentru susținerea Federației Ruse în războiul cu Ucraina, ceea ce constituie o amenințare directă pentru România”, a declarat acesta.
În acest context, România a fost solicitată să pună la dispoziție baze militare pentru echipamente defensive. Miercuri, președintele Nicușor Dan a anunțat aprobarea dislocării de echipamente și forțe americane în România, CSAT anunțând utilizarea bazelor de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii de către SUA. Tot miercuri, Parlamentul României a adoptat această inițiativă.
„Anticipam solicitarea din partea Statelor Unite privind utilizarea bazelor din România. CSAT a aprobat această cerere, iar președintele României a subliniat că aprobăm solicitarea pentru mijloace defensive”, a precizat Negrescu.
El a subliniat că este normal ca România să răspundă acestor solicitări, deoarece astfel de decizii întăresc parteneriatele strategice. „Acest lucru poate reprezenta o oportunitate pentru a întări parteneriatul strategic cu Statele Unite”, a afirmat el.
Negrescu a adăugat că România „trebuie să se concentreze pe soluții practice și să protejeze cetățenii, asigurându-se că românii din regiune care doresc să fie repatriați, să fie tratați corespunzător” și că „nu trebuie să intrăm într-o situație de conflict de lungă durată”.
Viitorul buget european și investițiile în educație
Discuțiile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 sunt în desfășurare. Victor Negrescu a declarat că structura acestui buget va influența direcția Europei pe termen lung.
„Viitorul buget european va defini cum va arăta Uniunea Europeană în următorii ani”, a explicat el.
Printre propunerile sale pentru viitorul buget se numără alocarea a 20% din fonduri pentru educație, formare continuă și creșterea competențelor. „În prezent, se alocă 14%, deci o creștere la 20% ar fi realizabilă. De asemenea, cer un program specific pentru sănătate și alocarea de fonduri naționale pentru finanțarea continuării sănătății. Sunt raportorul opiniei Comisiei pentru Sănătate pentru Programele Naționale”, a adăugat el.
De asemenea, Negrescu a menționat că, în raportul său coordonat în Comisia pentru Justiție, a reușit să obțină o solicitare prin care sumele pentru justiție să se tripleze, vorbind de aproximativ 800 milioane de euro destinate acestui domeniu, inclusiv accesul la justiție transfrontalieră, subiecte importante pentru cetățeni, în special pentru românii din diaspora.
România și rolul strategic în regiunea Mării Negre
Victor Negrescu a solicitat o viziune strategică mai clară în politica de securitate a României, susținând inițiativa sa de a crea un Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, aprobată de Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.
„Am fost inițiatorul demersului pentru înființarea Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, cu sediu în România. Acest demers a fost sprijinit de Comisia pentru Bugete, ceea ce confirmă că Marea Neagră este o zonă cheie de interes european”, a spus el.
Acest proiect ar avea rolul de a coordona securitatea rutelor comerciale și de a proteja infrastructura critică din regiune. „Prezența acestui hub de securitate maritimă are scopul de a proteja rutele comerciale și de a ne asigura că Marea Neagră nu devine un lac rusesc”, a concluzionat Negrescu.
Un astfel de proiect ar întări securitatea regională și poziția economică a României, afirmând că „acest hub poate transforma România într-un lider regional, un furnizor de securitate în zona Mării Negre”.
