Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat miercuri, printr-o postare pe Facebook, după depunerea unei moțiuni simple pe numele său.
„O mare bucurie pentru mine: în sfârșit s-a depus în Parlament o moțiune simplă și pe numele meu. După Diana Buzoianu, Radu Miruță, Oana Țoiu, Daniel David și chiar Ilie Bolojan, mi-a venit și mie rândul. Chiar mă întrebam câte combinații mai e nevoie să stric până să mă ia și pe mine cineva în vizor”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook.
Pîslaru a caracterizat acest demers ca fiind un gest al „unui grup de războinici pentru pace (sic!) prin Parlament, care tot caută atenție”, afirmând că este vorba despre același grup parlamentar care a depus și moțiuni pe numele altor miniștri.
„Același grup care se pretinde iubitor de țară și de neam, asta în timp ce propăvăduiesc în spațiul public propaganda rusească și învinuiesc victima pentru atacul agresorului. Din naivitate sau, evident, cu intenție și mandat”, a adăugat ministrul.
Moțiunea care îl vizează pe Dragoș Pîslaru este intitulată „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministerul fără rezultate” și a fost depusă în plenul Senatului de grupul Pace – Întâi România. Inițiatorii acestui demers îl acuză pe ministru de lipsă de performanță în gestionarea fondurilor europene. În replică, ministrul a respins criticile, prezentând date comparative privind absorbția fondurilor europene din ultimele șase luni.
Conform ministrului, înainte de iunie 2025, „statul plătea în medie 86,6 milioane de euro pe lună din fonduri europene”, în timp ce în ultimele șase luni suma ar fi crescut la 456,2 milioane de euro lunar, de peste cinci ori mai mult. De asemenea, rambursările primite de România de la Comisia Europeană ar fi crescut de la aproximativ 54 de milioane de euro pe lună la 374 de milioane de euro pe lună.
Pîslaru a adăugat că totalul fondurilor europene încasate a crescut de la 2,9 miliarde de euro în perioada 2021 – iunie 2025 la 6,03 miliarde de euro după preluarea mandatului său, iar cu tot cu prefinanțare pe Politica de Coeziune suma ar depăși 8 miliarde de euro, reprezentând 26,2% din alocare și plasând România în „Top 10 la nivel european”.
„Rata de contractare pe coeziune a ajuns la 83,5%, locul 3 în UE, conform datelor Comisiei de pe 4 martie. Anul acesta lansăm apeluri de peste 6 miliarde de euro, astfel asigurând perspectiva unei absorbții totale pe actualul exercițiu financiar. Am resuscitat un PNRR aflat în moarte clinică și voi aduce în țară peste 3 miliarde de euro în perioada imediat următoare, aferente cererilor de plată nr. 3 și 4”, a mai adăugat ministrul.
Ministrul a sugerat că moțiunea ar putea fi legată de semnarea unor protocoale de colaborare cu Parchetul European, Direcția Națională Anticorupție și Departamentul pentru Luptă Antifraudă, prin care aceste instituții au primit acces direct la baza de date MySMIS privind proiectele finanțate din fonduri europene.
„Înclin să cred că această moțiune nu mi se trage de la ce bani europeni am atras, ci mai degrabă de la faptul că am semnat protocoalele de colaborare cu Parchetul European, DNA și Departamentul pentru Luptă Antifraudă prin care le-am dat acces direct și complet în baza de date MySMIS cu proiectele finanțate din bani europeni. Ceva ce niciun ministru al fondurilor nu a avut curajul să facă până acum”, a precizat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a anunțat că se va prezenta în Parlament pentru dezbaterea moțiunii, „din respect pentru democrație și pentru toți cetățenii cinstiți ai acestei țări”.
