Radu Miruță a declarat că nu crede că se va ajunge „până acolo”, subliniind că „nu prea profită nimănui să se rupă NATO”.
El a adăugat: „Separate, țările sunt mai puțin puternice. Nu este vorba doar despre România, Franța sau Marea Britanie. Este vorba despre interesul fiecărei țări individuale, care se bucură să facă parte din NATO. Discuția a început cu declarațiile referitoare la Groenlanda. Un stat membru NATO a afirmat că nu este scutit de nicio metodă, inclusiv de atacuri împotriva altor țări membre NATO. Așadar, s-a rupt condiția de a fi parte din NATO”, a explicat Miruță, la Antena 3 CNN.
În acest context, presa din Marea Britanie a relatat că statul britanic discută cu Germania și Franța despre posibilitatea trimiterii unor trupe în Groenlanda. Miruță a fost întrebat ce ar face România în cazul în care ar primi o cerere din partea statelor aliate europene.
„Există două ipoteze. Prima ar fi invocarea articolului 5, în care o țară membru NATO este atacată, iar celelalte țări membre trebuie să intervină. Decizia ar fi una NATO. A doua situație ar implica o coaliție de voință, în care am trimite trupe fără a invoca articolul 5. În astfel de cazuri, decizia este luată de CSAT, iar apoi se supune la vot Parlamentului României, dacă să trimită sau nu trupe. Referitor la trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară: nu se va trimite cizma soldatului român în Ucraina. Totuși, în cazul Groenlandei, acest lucru ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl presupune din partea Federației Ruse”, a adăugat Miruță.
