În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare pentru anul 2026, coaliția de guvernare a decis să modifice bugetele instanțelor și parchetelor. Aceasta a implicat o reducere semnificativă a sumelor destinate arieratelor rezultând din neplata drepturilor salariale restante, care au fost calculate greșit în anii anteriori și recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. De-a lungul ultimilor cinci ani, puterea executivă, în calitate de debitor, a decis unilateral să eșaloneze plățile, iar ulterior, din cauza neexecutării obligațiilor asumate, a optat pentru noi eșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale, realizate de debitorul obligațiilor de plată, au atins un vârf în ultimii doi ani, fără a fi alocate fonduri de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate din nou, inclusiv pentru anul 2026, conform celor comunicate de CSM.
Un comunicat de presă transmis vineri de CSM subliniază că instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit prin jurisprudența constantă că guvernele pot eșalona sume de bani care reprezintă debite. Totuși, „nu le pot re-eșalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând „un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO”.
Documentul citat indică faptul că, printr-o nouă diminuare a bugetului destinat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că a încălcat propria decizie anterioară, „dar a acționat cu lipsă de loialitate între autoritățile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept”.
„Una dintre consecințe este generarea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, creând astfel obligații suplimentare de plată pentru viitor. Acest lucru se datorează faptului că sumele restante sunt supuse accesoriilor, respectiv dobânzii legale și actualizării cu indicele de inflație, care în unele cazuri deja au depășit debitul principal. În principiu, amânarea perpetuă a plăților lipsește de efect hotărârile judecătorești definitive și induce opiniei publice ideea că respectarea acestora ar putea fi considerată opțională, contrar ordinii constituționale. Pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiție către primării, care nu mai dispun de fonduri, este elocventă în ceea ce privește percepția liderilor coaliției de guvernare asupra justiției. În consecință, Consiliul va iniția și va susține orice demers al altor instituții din cadrul autorității judecătorești pentru realizarea efectivă a drepturilor obținute de magistrați, conform atribuțiilor conferite de Constituție și lege”, se mai menționează în documentul citat.
