România a implementat acest mecanism în contextul angajamentelor europene de combatere a schimbărilor climatice și de gestionare responsabilă a fondurilor publice. Reforma se integrează în Componenta Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență, conform Jalonului 123, care impune statului să dezvolte o metodologie pentru evaluarea cheltuielilor bugetare în funcție de impactul asupra mediului.
Autoritățile au evaluat 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, acoperind domenii precum investițiile în transport și clădiri publice, până la digitalizarea ANAF. Toate aceste inițiative au fost considerate conforme cu normele europene de protecție a mediului, ceea ce permite României să îndeplinească un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență, conform unui comunicat emis de Ministerul de Finanțe.
În urma întâlnirii Comitetului interministerial din 19 februarie a.c., au fost avizate cu unanimitate ultimele completări prezentate de șapte instituții-cheie, printre care:
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
- Ministerul Energiei;
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
- Ministerul Sănătății;
- Ministerul Educației și Cercetării;
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului.
Raportul subliniază proiecte strategice care contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv:
- programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, care reduc amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic;
- reabilitarea energetică a clădirilor publice (sediile instanțelor judecătorești și imobile administrative) și investiții în transportul feroviar;
- programele de alimentare cu apă, canalizare și eficiență energetică a locuințelor, precum și managementul deșeurilor agricole.
În centrul acestei raportări se află investițiile în programele de digitalizare a administrației fiscale. Programele strategice derulate de Ministerul Finanțelor, precum e-Factura, platformele Big Data și modernizarea sistemelor informatice ale ANAF, au fost considerate măsuri verzi/favorabile. Aceste inițiative reduc direct amprenta de carbon prin eliminarea birocrației fizice și optimizează fluxurile financiare la nivel național.
În contrast, facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost clasificate ca „neutre”. Autoritățile au afirmat că acestea susțin populația, dar nu influențează direct schimbările climatice.
Bugetarea verde nu introduce automat taxe noi sau beneficii imediate pentru cetățeni. Scopul său este, în principal, administrativ: să demonstreze Uniunii Europene că fondurile publice sunt cheltuite transparent și în conformitate cu obiectivele climatice pe termen lung.
Ce implică bugetarea verde
Bugetarea verde nu constituie un buget distinct, ci reprezintă o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele și instituțiile publice vor fi obligate să demonstreze impactul proiectelor finanțate asupra mediului, conform Ministerului de Finanțe.
Cheltuielile vor fi etichetate în funcție de impact:
- cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului;
- cheltuieli maro, cu efect negativ;
- cheltuieli mixte, care au atât efecte pozitive, cât și negative;
- cheltuieli neutre;
- cheltuieli neetichetate, atunci când impactul nu poate fi determinat.
Evaluarea se va realiza pe baza a șase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și protejarea biodiversității.
Cum se va implementa sistemul
Procesul va fi inițiat într-o fază pilot. Ministerele vor analiza programele bugetare pe care le administrează și vor trimite propuneri de etichetare către Ministerul Finanțelor.
Un comitet interministerial va coordona acest proces, iar rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial privind utilizarea fondurilor publice din perspectiva impactului asupra mediului.
Reglementările sunt stabilite prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate ulterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024.
Importanța reformei și posibilele efecte
Implementarea bugetării verzi este o condiție necesară pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeană solicită statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu contravin obiectivelor climatice și respectă principiul de a „nu prejudicia în mod semnificativ” mediul.
Prin acest sistem, autoritățile urmăresc să clarifice dacă investițiile publice contribuie la protecția mediului sau generează costuri viitoare legate de poluare și schimbări climatice.
Pe termen lung, un avantaj major este transparența: Comisia Europeană poate monitoriza mai eficient destinația fondurilor. Totuși, există riscul de a crea o birocratizare excesivă și de a transforma procesul într-un exercițiu de raportare, fără a aduce modificări reale în prioritățile bugetare.
Totuși, faptul că toate cele 624 de măsuri au primit aviz favorabil poate indica fie o aliniere reală a politicilor la obiectivele climatice, fie faptul că metodologia este încă permisivă în faza pilot. În alte state membre ale UE, primele exerciții de bugetare verde au relevat numeroase cheltuieli dăunătoare pentru mediu.
Bugetarea verde ar putea conduce, în timp, la prioritizarea proiectelor „etichetabile verde” în detrimentul unor investiții economice necesare, dar greu de încadrat climatic; de exemplu, autostrăzile sau sectorul industrial greu ar putea să întâmpine dificultăți în obținerea finanțării.
