Primul capitol din seria de rapoarte Trust Report, intitulat „Europe wants to eat better, so why isn’t it happening?”, evidențiază o scădere a interesului pentru alimentația sustenabilă, de la 76% în 2021 la 69% în 2025, conform ESM.
Studiul se bazează pe răspunsurile a 19.954 de consumatori din 18 țări europene.
Sub jumătate dintre europeni (48%) consideră că urmează o dietă sustenabilă, iar implicarea în comportamente ecologice, cum ar fi reducerea consumului de produse de origine animală, a diminuat.
Cu toate acestea, raportul sugerează că diferențele între generații ar putea indica o posibilă schimbare în viitor. Tinerii consumatori sunt mai deschiși la inovații alimentare sustenabile și la agricultura regenerativă, fiind mai predispuși să achiziționeze produse organice sau obținute în mod etic.
În plus, tinerii europeni rămân mai atașați de valorile de mediu pe termen lung, chiar dacă se confruntă cu obstacole semnificative în aplicarea acestora.
Sănătatea, principalul motiv pentru schimbarea dietei
Accentul pus pe sănătate este factorul principal care determină modificarea obiceiurilor alimentare, 51% dintre respondenți afirmând că încearcă să își îmbunătățească alimentația.
Cu toate acestea, în ciuda acestei priorități, îmbunătățirea calității dietei rămâne limitată.
Studiul arată că, deși europenii sunt conștienți de efectele negative ale alimentelor sărate, grase, dulci sau procesate, doar aproximativ o treime dintre consumatori încearcă să le evite. De asemenea, mulți europeni nu ating nici nivelul recomandat de consum pentru alimente sănătoase, cum ar fi fructele, legumele și fibrele, ceea ce subliniază că bunele intenții nu sunt suficiente pentru a schimba obiceiurile alimentare.
Diferența dintre intenție și comportament
Prețurile și obiceiurile alimentare bine înrădăcinate reprezintă cele mai importante obstacole care împiedică schimbarea dietei, creând o discrepanță între intenție și comportament.
Mulți respondenți afirmă că le este dificil să își permită opțiuni mai sănătoase sau să renunțe la rutinele alimentare deja formate, chiar și în cazul în care sunt motivați să facă schimbări.
Aceste dificultăți sunt mai evidente în rândul tinerilor, care, deși sunt mai nemulțumiți de dieta lor, consideră că au foarte puțin control asupra posibilității de a o schimba.
Datele sugerează că presiunile financiare și structurale, nu lipsa de informații, limitează modificarea obiceiurilor alimentare în rândul consumatorilor europeni.
Klaus G. Grunert, profesor de marketing la Aarhus University și coordonator al EIT Food Consumer Observatory, a comentat rezultatele studiului, afirmând că europenii înțeleg în mare măsură ce înseamnă o alimentație mai sănătoasă și mai sustenabilă, însă intenția nu este suficientă pentru a produce schimbări reale.
„Această cercetare arată că europenii înțeleg în mare măsură cum arată o alimentație mai sănătoasă și mai sustenabilă, dar intenția nu este suficientă. Sănătatea este cel mai puternic factor în alegerea alimentelor, însă presiunile legate de preț și obiceiurile bine înrădăcinate continuă să influențeze ceea ce mănâncă oamenii.”
„Dacă dorim să vedem o schimbare reală în alimentație, mai ales în ceea ce privește adoptarea alimentelor sustenabile, care devin mai puțin importante pe fondul presiunilor financiare, gustul și prețul trebuie conectate mai bine cu opțiunile sănătoase și sustenabile. Soluțiile trebuie să țină cont de realitățile vieții de zi cu zi, nu doar de aspirațiile oamenilor.”
Ce arată raportul
Conform raportului, schimbarea dietei în Europa va necesita o abordare mai diversificată și mai pragmatică din partea industriei alimentare și a factorilor de decizie. Aceasta ar putea include educație nutrițională, măsuri pentru reducerea costurilor și strategii menite să ajute consumatorii să își schimbe obiceiurile.
Barierele în calea schimbării au crescut în 2025, tot mai mulți consumatori afirmând că le este greu să renunțe la obiceiurile alimentare și să își permită produse mai sănătoase și mai sustenabile.
Industria și autoritățile ar trebui să se concentreze pe produse sănătoase accesibile și ușor de consumat, pe măsuri care să sprijine prețurile mai mici și pe legătura dintre alimentația sustenabilă și beneficiile pentru sănătate.
Raportul subliniază, de asemenea, că tinerii europeni se confruntă cu dificultăți în a transforma intențiile în schimbări reale și de durată.
Concluziile din Trust Report 2026 vor fi publicate în patru capitole tematice. Primul capitol, „Europe wants to eat better, so why isn’t it happening?”, analizează dieta actuală, diferențele între generații și obstacolele structurale care influențează alegerile alimentare în Europa.
Următoarele capitole vor analiza nivelul de încredere în sistemul alimentar european, reacțiile consumatorilor la noile inovații din domeniu și sursele în care aceștia au cea mai mare încredere atunci când își aleg alimentele.
