„Cel puțin trei dintre companii trebuie să se afle într-un stadiu avansat de restructurare până la 31 august, pentru a ne îndeplini jalonul. Toate companiile incluse pe lista publică vor intra în acest proces. Niciuna nu va fi lăsată deoparte”, a declarat Oana Gheorgiu pentru Economedia.
Vicepremierul a menționat că proiectul pilot cuprinde 22 de companii din cadrul Ministerului Transporturilor, Ministerului Energiei și Ministerului Economiei.
Exemple de companii aflate în proces de restructurare
Oana Gheorgiu a oferit exemple din domeniul Transporturilor: CFR (inclusiv mai multe companii din grup, unele în faliment sau lichidare), TAROM și Metrorex. La Energie, companiile Elcen și altele, iar în domeniul minier, companii precum Remin și Minvest.
„Toate vor fi analizate. Fiecare va trece printr-un proces de reașezare și restructurare. Fiecare companie va fi evaluată individual, iar în funcție de rezultatele analizei, se va contura viitorul restructurării”, a explicat vicepremierul.
Referitor la zona cu cea mai mare risipă din companiile de stat, Oana Gheorgiu a precizat că analiza detaliată este în desfășurare la AMEPIP și nu a oferit date concrete, dar a menționat că în multe cazuri, cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile. Totuși, aceasta nu se referă întotdeauna la salarii exagerate, ci la disproporția dintre personalul operațional și cel TESA, precum și la insuficiența veniturilor în raport cu cheltuielile.
„În anumite companii este necesară o reașezare a personalului. Obiectivul reformei nu este concedierea angajaților, ci eficientizarea activității și creșterea veniturilor. Analizăm totul din perspectiva îmbunătățirii modului în care se desfășoară activitatea, nu a concedierilor”, a subliniat vicepremierul.
Oana Gheorghiu: „Responsabilitatea revine managementului, nu angajaților”
Referitor la managementul necorespunzător, Oana Gheorgiu a afirmat: „Dacă angajații își primesc salariile fără a contribui, responsabilitatea revine managementului, nu angajaților. Este datoria consiliului de administrație să identifice aceste probleme. Calitatea membrilor consiliului și a directorului determină dacă o companie are șanse să funcționeze eficient sau nu. Cu un consiliu slab, nicio companie nu va performa. Datele statistice și practicile din alte țări confirmă acest lucru.”
Vicepremierul a adăugat că guvernanța în companiile de stat presupune ca fiecare să își îndeplinească rolul și să nu interfereze cu atribuțiile altora. Consiliile de administrație nu sunt doar instrumente pentru remunerarea unor persoane, ci pot influența semnificativ diferența între performanță și neperformanță.
„Învățăm acum împreună cu toți cei implicați că, pentru ca o companie de stat să funcționeze, calitatea guvernanței și a managementului este esențială. Aceasta reprezintă cheia succesului în restructurare și eficientizarea activității”, a declarat Oana Gheorgiu.
Gheorghiu a menționat că, dintre cele aproximativ 1.300 de companii de stat, nu toate vor fi închise, chiar dacă unele sunt „găuri negre” sau în pierdere de ani de zile. Închiderea oficială se va aplica doar companiilor aflate în faliment, lichidare sau insolvență, care nu mai au perspective de redresare.
Ea a oferit exemplul CFR Marfă și alte firme din sectorul feroviar, care de ani de zile se află pe lista companiilor de stat și necesită clarificări referitoare la patrimoniu sau active neutilizabile. Unele companii dețin obiecte sau echipamente care nu mai sunt utile, cum ar fi locomotive de epocă ce ar trebui să fie expuse în muzee, dar care nu sunt dorite din cauza costurilor de întreținere.
Vicepremierul a subliniat că pierderile financiare nu constituie singurul criteriu pentru închidere; decizia se ia doar pentru companiile care nu mai pot fi salvate din punct de vedere economic sau juridic.
Ce se întâmplă cu Metrorex și TAROM
În legătură cu TAROM, Gheorghiu a explicat că planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană nu a fost implementat în totalitate. Planul includea și înnoirea flotei de aeronave și se finalizează la sfârșitul acestui an. Analiza AMEPIP va stabili pașii următori, iar vicepremierul a subliniat că TAROM nu va fi lichidată.
„Consider că TAROM are nevoie de un partener care să ajute compania să performeze, posibil printr-un parteneriat public-privat sau cu un alt operator. Statul român a încercat diverse soluții, dar, dacă nu aducem schimbări, compania riscă să dispară. Ne dorim ca TAROM să reziste”, a afirmat Gheorgiu.
În ceea ce privește Metrorex, compania este considerată strategică și va continua să beneficieze de subvenții, fiind normal ca serviciile publice de metrou să nu fie autosustenabile. Totuși, autoritățile vor analiza proporția subvenției în totalul cheltuielilor și vor căuta metode de creștere a veniturilor proprii, inclusiv prin investiții în infrastructură și digitalizare. Gheorgiu a subliniat că reforma trebuie să aducă eficiență și condiții mai bune de muncă pentru angajați, fără a afecta serviciul public.
