Oficialii UE avertizează asupra riscurilor fiscale cauzate de sprijinul excesiv pentru energie
Reprezentanții Uniunii Europene îndeamnă statele membre să evite măsurile excesive pentru a contracara creșterea prețurilor la energie, subliniind că tensiunile generate de conflictele din Iran ar putea conduce la o criză fiscală. Comisia Europeană a subliniat necesitatea ca subvențiile energetice, reducerile de impozite și plafonarea prețurilor să fie limitate atât în timp, cât și în sferă de aplicare, conform unor surse din Financial Times.
Contextul actual al crizei energetice
Bruxelles-ul caută să evite repetarea crizei energetice din 2022, care a dus la o inflație accelerată și la creșterea deficitului bugetar. „Acesta este un efort unificat din partea Comisiei”, a declarat comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, pentru Financial Times. „Ceea ce se întâmplă într-un sector al economiei se poate extinde la restul societății”, a adăugat el.
În acest context, țări precum Italia, Polonia și Spania au implementat reduceri fiscale pentru combustibili, în timp ce altele solicită relaxarea normelor europene privind ajutoarele de stat. De asemenea, Italia face presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a obține mai multă flexibilitate fiscală.
Impactul conflictelor asupra prețurilor energiei
Atacurile asupra Iranului au determinat o creștere a prețurilor petrolului și gazelor în Europa cu aproximativ 60%, generând temeri legate de posibile penurii de combustibili. „Conflictul are un risc uriaș de a duce la o inflație mai mare, cu toate efectele negative”, a subliniat Jørgensen.
Comisia Europeană a făcut apel la „coordonare și prudență” în implementarea măsurilor destinate să reducă presiunea asupra prețurilor energetice. Oficialii se tem că acest conflict ar putea provoca a treia criză economică a Uniunii Europene în șase ani, după pandemia de Covid-19 și invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, ambele situatii generând creșteri semnificative ale datoriilor naționale.
Potrivit celor mai recente date, raportul datoriei publice brute în PIB-ul UE a crescut de la 77,8% la sfârșitul anului 2019 la 82,1% în al treilea trimestru al anului trecut. Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a sugerat că politicile guvernamentale specifice ar putea atenua impactul crizei, dar a avertizat că măsurile pe termen lung ar putea exacerba inflația.
Apelul pentru măsuri temporare și direcționate
Comisarul UE pentru economie, Valdis Dombrovskis, a subliniat că statele membre ar trebui să adopte măsuri doar în regim de urgență, care să fie „coerente” și pe termen scurt. El a avertizat că cheltuielile excesive ar putea avea „implicații fiscale grave”, având în vedere constrângerile fiscale lăsate de crizele anterioare.
Ministrul italian de finanțe, Giancarlo Giorgetti, a declarat că este „inevitabil” ca Bruxelles-ul să fie mai flexibil în aplicarea regulilor care limitează deficitele bugetare. Italia a prelungit o acciză „temporară” de 20% la combustibil până la 1 mai, iar deficitul estimat pentru 2025 a fost de 3,1% din PIB.
În plus, miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria au propus impunerea unei taxe la nivelul Uniunii Europene asupra companiilor energetice, pentru a reduce impactul economic asupra cetățenilor. Aceștia subliniază necesitatea unui instrument de contribuție similar celui implementat în timpul crizei generate de invazia Rusiei în Ucraina.
Ce înseamnă pentru români
Deciziile luate la nivelul Uniunii Europene în privința măsurilor de sprijin pentru sectorul energetic pot avea un impact direct asupra vieții de zi cu zi a românilor. Creșterile de prețuri la energie se pot traduce în costuri mai mari pentru consumatori, influențând bugetul gospodăriilor și provocând o presiune suplimentară asupra economiei locale. De asemenea, stabilitatea fiscală a României este strâns legată de aceste decizii, iar o criză economică în UE ar putea afecta locurile de muncă și investițiile în țară.
Urmărește newsrecorder.ro pentru știri politice din România explicate clar și la obiect.
