Praful mineral din atmosferă, adesea neglijat în discuțiile despre calitatea aerului în orașe, prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică, conform unei cercetări recente care a folosit date satelitare colectate pe o perioadă de 15 ani. Aproximativ 90% din cei aproape 800 de milioane de locuitori din cele 81 de metropole ale lumii sunt expuși unor niveluri de praf ce depășesc limitele anuale considerate sigure, conform The Conversation.
Praful reprezintă al doilea cel mai abundent aerosol de pe planetă.
În general, discuțiile despre poluarea aerului se concentrează pe emisiile de dioxid de azot (NO₂), dioxid de sulf (SO₂), ozon (O₃) și dioxid de carbon (CO₂). Totuși, o nouă analiză scoate în evidență un factor mai puțin discutat: praful din atmosferă.
Din punct de vedere al masei totale, particulele de praf constituie al doilea cel mai răspândit aerosol la nivel global, fiind devansate doar de microparticulele de sare marină. Aceste particule predomină în compoziția aerosolilor din regiunile continentale extinse. Anual, sursele naturale, în principal din regiunile aride și semi-aride, eliberează în atmosferă aproximativ 4.680 de teragrame (miliarde de kilograme) de praf. La aceasta se adaugă contribuția activităților umane, precum transportul rutier, șantierele de construcție, agricultura intensivă, defrișările și modificările utilizării solurilor.
Componența prafului atmosferic este variată. Dimensiunile particulelor pot varia considerabil, de la sub 0,1 micrometri (comparabile cu dimensiunea unui virus) până la peste 100 de micrometri (similar grosimii unui fir de păr).
Principala preocupare o reprezintă fracțiunea fină. Aceste particule mici pot pătrunde adânc în sistemul respirator, fiind corelate cu diverse afecțiuni pulmonare și cardiace, manifestări alergice severe, precum și cu riscuri crescute de cancer. Există, de asemenea, dovezi că praful atmosferic poate transporta bacterii și alți agenți patogeni.
Cercetarea a monitorizat dinamica prafului din troposfera inferioară deasupra a 81 dintre cele mai populate orașe globale, fiecare având peste 5 milioane de locuitori. Analiza a acoperit un interval de peste 15 ani. Datele arată o distribuție geografică distinctă: regiunile cele mai afectate includ Orientul Mijlociu, subcontinentul indian, Asia de Est și Sahel.
Deși unele centre urbane înregistrează tendințe descrescătoare ale concentrațiilor de praf, în multe cazuri aceste evoluții nu sunt statistic semnificative, iar nivelurile rămân ridicate. Având în vedere ritmul accelerat al urbanizării, numărul locuitorilor din aceste aglomerări ar putea depăși miliardul în următorul deceniu, ceea ce ar implica o creștere a expunerii totale, chiar dacă valorile medii ar scădea ușor.
Pe baza rezultatelor recente, numeroase guverne își întăresc cadrul legal privind calitatea aerului. Organizații internaționale și programe specializate, inclusiv cele gestionate de Organizația Meteorologică Mondială, depun eforturi pentru a îmbunătăți sistemele de monitorizare și predicție a acestui fenomen.
Uniunea Europeană a inclus deja aerosolii de origine naturală, inclusiv praful atmosferic, în directiva actualizată privind calitatea aerului, recunoscând efectele cumulative asupra sănătății populației. Odată cu expansiunea urbană și transformarea orașelor în centre esențiale pentru omenire, gestionarea poluării aerului, cu un accent pe componenta minerală, devine crucială pentru sănătatea colectivă, stabilitatea socio-urbană și dezvoltarea durabilă.
