Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni seară, într-o intervenție la B1, că România abordează cu seriozitate amenințările reprezentate de dronele rusești care se apropie de graniță, chiar dacă există o diferență semnificativă între costul acestor dispozitive și cel al reacției militare necesare pentru interceptare.
Siguranța cetățenilor, prioritate absolută
Întrebat despre frecvența alertelor RO-Alert și ridicarea avioanelor F-16, în condițiile în care intervențiile presupun costuri ridicate, ministrul Apărării a subliniat că prioritatea rămâne protejarea populației.
„Siguranța cetățenilor nu are preț. Ce vă pot spune este că nu la fiecare roi de drone pe care îl vedem venind înspre România se ridică avioanele de vânătoare.”, a spus Miruță.
Decizii în funcție de traiectorie și riscuri
Radu Miruță a explicat că deciziile sunt luate pe baza mai multor factori, inclusiv traiectoria dronelor și riscurile pentru cetățeni.
„În funcție de traiectoria dronei, în funcție de raza dispozitivului prin fața căruia trece, decidem dacă se ridică avioane de vânătoare, dacă se ridică elicoptere sau dacă nu se ridică nimic.”, a spus ministrul.
Intervenții chiar și fără intrarea în spațiul aerian
Ministrul a precizat că există situații în care intervenția aeriană este necesară, chiar dacă dronele nu pătrund în spațiul aerian românesc.
„Sunt situații în care se justifică, pentru garantarea securității cetățenilor, ridicarea avioanelor de vânătoare. Și astăzi s-au ridicat două avioane F-16, au survolat, n-au intrat dronele în spațiu aerian românesc, s-au întors.”, a spus Miruță.
Ținta principală: infrastructura ucraineană de la Dunăre
Potrivit ministrului, majoritatea dronelor vizează infrastructura din Ucraina, în special porturile de la Dunăre, însă riscul ca acestea să devieze spre teritoriul României nu poate fi ignorat.
„Noi vedem că ele vin perpendicular spre spațiul aerian românesc în cele mai multe situații. Scopul lor este de a exploda în jurul porturilor ucrainene de la Dunăre, care înseamnă pe malul celălalt al Dunării. Noi nu putem sta cu mâinile în buzunar.”, a spus acesta.
Doborârea dronelor, condiționată de riscurile colaterale
Radu Miruță a mai afirmat că doborârea dronelor rusești este o decizie care se bazează în mare măsură pe evaluarea riscurilor colaterale.
„Dacă pentru doborârea dronei poate fi afectată populația, locuințele, evident că nu. Dacă costurile sunt extrem de mari și drona nu se îndreaptă spre o zonă populată, de asemenea e o altă decizie.”
„Sunt poziții în care, în funcție de relief, nu avem apărare antiaeriană la sol. Nu acoperim toți cei 649,5 kilometri de graniță, din motive justificate, și nu o face nici Polonia, nici o altă țară.”
Protejarea zonelor populate din Delta Dunării
În acest context, autoritățile române se concentrează în principal pe protejarea zonelor populate, în special din Delta Dunării, a afirmat Miruță.
„Ne concentrăm resursele pe care le avem pentru protejarea zonelor populate din Delta Dunării, care până acum s-a întâmplat cu succes.”, a spus acesta în cadrul B1.
