„România traversează, din păcate, una dintre cele mai slabe perioade de reprezentare externă din istoria sa recentă. Nu prin izolare, ci prin lipsă de greutate politică. Nu prin absență, ci prin marginalizare decizională. Este prezentă formal la masă, dar rareori este parte a procesului de construcție a agendei”, a declarat Fifor într-un mesaj detaliat postat miercuri pe Facebook.
El a subliniat că România trebuie să fie simultan un aliat militar de încredere pentru Washington, un actor european disciplinat și influent în Bruxelles și un stat cu o economie suficient de rezistentă pentru a face față șocurilor geopolitice.
„Dacă este slabă în oricare dintre aceste trei dimensiuni, devine un stat consumat de agenda altora”, a adăugat Fifor, făcând referire la conflictul legat de Groenlanda.
Fostul ministru al Apărării a afirmat că România ar fi trebuit să se poziționeze ca „un pivot regional” în discuțiile importante, cum ar fi Securitatea Mării Negre, reconstrucția Ucrainei, coridoarele strategice, securitatea energetică, industria de apărare și extinderea Uniunii Europene. În realitate, rolul său este adesea perceput ca fiind secundar și reactiv.
„Această slăbiciune nu este una conjuncturală. Este rezultatul unei degradări lente a profesionalismului în politica externă și al unei pierderi progresive de greutate politică. Incoerența mesajului, fragmentarea centrelor de decizie, politizarea excesivă a reprezentării externe și subdimensionarea capacității diplomatice au transformat România într-un interlocutor previzibil, dar nu influent”, a subliniat Fifor.
El a menționat că problema României nu constă în alegerea între Uniunea Europeană și Statele Unite, deoarece supraviețuirea sa strategică depinde de ambele entități.
„Parteneriatul Strategic cu SUA și umbrela NATO reprezintă garanțiile existențiale de securitate militară. De cealaltă parte, Uniunea Europeană furnizează cadrul economic, financiar și industrial fără de care statul român nu poate funcționa ca putere modernă”, a continuat Fifor.
„România trebuie să trateze securitatea ca pe o industrie”, a afirmat el.
Fifor a subliniat că problema nu este poziționarea formală, ci capacitatea României de a avea un impact real în cadrul acestor structuri.
„Într-o lume care revine la logica forței, România trebuie să-și trateze securitatea ca pe o industrie, energia ca pe o armă strategică și diplomația ca pe o capacitate operațională. Trebuie să fie previzibilă pentru aliați și imprevizibilă pentru adversari. Și trebuie să-și refacă greutatea externă prin ceea ce livrează constant: proiecte, capabilități, cooperare industrială și infrastructură”, a declarat fostul ministru al Apărării.
El a adăugat că România deține o poziție geografică strategică, acces la Marea Neagră, apartenență la NATO și UE, resurse energetice și potențial industrial. Totuși, dacă aceste aspecte nu sunt transformate în putere politică, România riscă să devină un stat de frontieră marginal, fără a avea un rol activ în modelarea propriului mediu de securitate.
Fifor a subliniat că „nu este suficient să fie «pe flanc»; trebuie să devină o platformă operațională reală a NATO”.
Referitor la Uniunea Europeană, el a menționat că, deși România nu va conduce UE, „poate deveni o putere reală, respectată, care contează la Marea Neagră în conectivitatea est-vest și în procesul de extindere”.
Președintele Nicușor Dan a comunicat, prin intermediul consilierului prezidențial, că nu va participa la Davos. Totuși, o delegație a Guvernului României, formată din Oana Țoiu, Bogdan Ivan și Dragoș Pîslaru, împreună cu consilierul prezidențial Radu Burnete, participă în aceste zile la Forumul Economic de la Davos, Elveția.
