Conform unor diplomați citați de Reuters, invitațiile au început să fie trimise sâmbătă în capitalele europene, iar reacțiile guvernelor au fost în general prudente. Ungaria a fost singura țară care a acceptat fără echivoc, premierul Viktor Orbán anunțând public pe platforma X că a primit și a acceptat „onoarea” invitației.
În contrast, alte guverne au evitat să ofere declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat, sub protecția anonimatului, întrebări cu privire la impactul asupra ONU. Un diplomat a descris planul ca fiind o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU, în timp ce alți diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente.
Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională, a comentat invitația președintelui Trump pentru „Consiliul pentru Pace”, explicând poziția președintelui Nicușor Dan. Lazurca a menționat că „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu doar invitația, ci și substanța inițiativei președintelui Trump.”
Întrebat dacă România ia în considerare să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau dacă ar putea decide să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu este irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României este o responsabilitate care nu îmi aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României.”
Referitor la analiza pe care o efectuează administrația prezidențială, consilierul a explicat: „Ne interesează să înțelegem nu doar detaliile inițiativei președintelui Trump și angajamentele pe care România le asumă, ci și în ce mod sunt afectate echilibrele tuturor relațiilor pe care România le-a angajat cu Statele Unite și cu statele din Uniunea Europeană.”
El a subliniat: „Nu dorim să angajăm România din nou, nici politic, nici financiar într-o inițiativă pe care, pentru moment, nu o înțelegem în ultimele sale consecințe.”
Referitor la surpriza provocată de invitație, Lazurca a confirmat: „A fost o surpriză, fără îndoială.”
Conform proiectului de „cartă” atașat invitației, Consiliul Păcii ar urma să fie condus pe viață de Donald Trump, începând cu dosarul Gaza, având în vedere posibilitatea extinderii către alte conflicte. În scrisoare, Trump susține că organismul „va fi unic” și că „nu a mai existat niciodată așa ceva”.
Casa Albă a afirmat, într-o postare pe X, că mecanismul de finanțare „oferă pur și simplu calitatea de membru permanent partenerilor care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate.”
Un mandat pentru un „Board of Peace” privind Gaza a fost autorizat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, însă doar până în 2027 și strict pentru conflictul din Gaza. Rusia și China s-au abținut, criticând faptul că rezoluția nu oferă ONU un rol clar în viitorul enclavei.
În paralel, inițiativa americană prevede supravegherea unei administrații tehnocrate palestiniene în Gaza de către un consiliu internațional, într-un context de armistițiu fragil. Casa Albă a anunțat deja câteva nume care ar urma să facă parte din Consiliul Păcii: secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și Jared Kushner, ginerele lui Trump. Informațiile disponibile indică faptul că numele anunțate nu includ palestinieni, iar alți membri urmează să fie comunicați în săptămânile următoare.
Separat, SUA au nominalizat și un „Gaza Executive Board”, cu 11 membri, care ar sprijini administrația tehnocrată – inclusiv oficiali din Turcia și Qatar. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis însă că această componență nu a fost coordonată cu Israelul și contrazice politica sa.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Coreea de Sud, a declarat că țara sa este „gata să își facă partea”, fără a clarifica dacă se referea strict la Gaza sau la inițiativa în ansamblu.
În Canada, premierul Mark Carney a menționat că a fost de acord „în principiu” cu planul pentru Gaza, însă detaliile sunt încă în discuție.
Din partea ONU, un purtător de cuvânt al secretarului general António Guterres a indicat că statele membre sunt libere să se asocieze în grupuri, subliniind totodată că „Națiunile Unite își vor continua munca mandată”. Un alt oficial ONU a avertizat într-o declarație publică că slăbirea rolului instituției ar putea duce la „vremuri foarte, foarte întunecate.”
