Noul centru, operațional din ianuarie, va funcționa împreună cu o instalație similară din Rzeszów, Polonia, în contextul dezvoltării infrastructurii militare a NATO în țările din jurul Ucrainei, conform informațiilor de la .
În paralel, baza militară recent extinsă de la Mihail Kogălniceanu, România, va întări prezența alianței în Marea Neagră, o zonă tradițional dominată de Rusia. Aceasta va avea capacitatea de a găzdui 10.000 de soldați până în 2030, reafirmând angajamentul Bucureștiului ca membru al NATO.
Extinderea capacităților de apărare ale României este o reacție la noua abordare a Washingtonului în ceea ce privește securitatea europeană, care impune națiunilor europene să își asume o parte mai mare din responsabilitățile de apărare, atât financiar, cât și operațional. În luna octombrie, SUA a anunțat retragerea a aproximativ 700 de militari din România, însă un contingent de 1.000 de soldați rămâne în continuare.
Deși strategia militară a României nu se compară cu amploarea programului de înarmare al Poloniei, aceasta este totuși semnificativă. Baza Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai mare bază aeriană a NATO din Europa.
Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a solicitat o majorare a bugetului ministerului său pentru 2026, în contextul deteriorării situației de securitate din regiune (țara a fost subiectul unor incursiuni regulate cu rachete și drone din partea Rusiei). El propune un buget de 2,7% din PIB, comparativ cu 2,3% în 2025. Totuși, România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, astfel că orice creștere va necesita un plan de echilibrare fiscală atent.
Coridorul Dunării a devenit un element crucial pentru România, consolidându-i rolul ca centru logistic esențial al NATO. Acesta integrează infrastructura strategică și lanțurile de aprovizionare ale alianței, facilitând dezvoltarea coridorului care utilizează porturi de pe ambele părți ale frontierei comune dintre Ucraina și România. Această arteră a devenit esențială pentru susținerea exporturilor ucrainene.
De la invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, coridorul a acționat ca o gură de oxigen strategică și economică pentru Kiev, permițând exportul a peste 193 de milioane de tone de mărfuri ucrainene. Această amploare subliniază transformarea României dintr-o poziție periferică într-un nod vital în rețeaua logistică a NATO, cu Dunărea servind drept canal comercial și instrument pentru contracararea perturbării rutelor comerciale ale Mării Negre de către Rusia.
În contextul războiului hibrid al Moscovei, care vizează slăbirea alianței atlantice și a incursiunilor în spațiul aerian al României, Poloniei, Danemarcei și Estoniei, anunțul Washingtonului din octombrie privind retragerea trupelor din România a generat nemulțumiri de ambele părți ale Atlanticului.
Totuși, Bucureștiul a confirmat că personalul american va rămâne la baza antirachetă de la Deveselu și la baza aeriană Mihail Kogălniceanu.
Aceste mișcări sunt în concordanță cu tendința SUA de a-și reduce prezența militară și de a încuraja NATO-ul european să preia o responsabilitate mai mare pentru propria securitate.
Înființarea noii facilități va întări capacitățile NATO, permițând alianței să intensifice asistența militară pentru Ucraina și să contracareze influența Rusiei. De asemenea, aceasta plasează România într-un rol central în viitorul NATO.
Fuad Shahbazov este un analist politic specializat în probleme de securitate regională în regiunea eurasiatică.
